Progres semnificativ pe șantierul A1, secțiunea 2
Luni, 20 iulie 2026, un moment important a fost marcat pe șantierul Autostrăzii Sibiu-Pitești, secțiunea 2: prima galerie a tunelului Boița a fost străpunsă. Anunțul a fost făcut de directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, care a subliniat progresul constructorilor turci pe acest tronson vital. „Este vorba de galeria din stânga, de pe sensul de mers Sibiu-Pitești, în timp ce la cea de-a doua galerie mai sunt de excavat 152 de metri”, a precizat Pistol, conform informațiilor oficiale.
Tunelul Boița 1 este un element cheie al secțiunii, fiind compus din două galerii cu lungimi de 264, respectiv 247 de metri. Deși o galerie a fost străpunsă, stadiul fizic general al lucrărilor la acest tunel se situează la aproximativ 30%. Pe lângă Boița, constructorii sunt activi și la alte două tuneluri: Balota (cu o lungime de 500 de metri), unde se execută căptușelile exterioare în zona portalului de ieșire, iar excavațiile au atins 4%, și Robești (cel mai lung, de 900 de metri), unde ambele galerii au fost deja străpunse, iar stadiul fizic al lucrărilor a ajuns la circa 36%. La Robești, activitățile curente includ armarea, cofrarea și betonarea fundației banchetei, în zona portalului de intrare.
Întreaga secțiune 2, cu o lungime de 31,33 km, va include un total de șapte tuneluri, reprezentând o provocare inginerească majoră într-o zonă montană dificilă. Contractul pentru această secțiune, în valoare de 4,25 miliarde lei, este finanțat prin Programul Transport și a fost atribuit constructorilor turci. La ora actuală, pe întregul șantier sunt mobilizați 630 de muncitori și 150 de utilaje, iar stadiul fizic general al lucrărilor este de aproximativ 13%.
Un aspect crucial menționat de Cristian Pistol este legat de constrângerile birocratice. Potrivit directorului CNAIR, „în absența Acordului Revizuit de Mediu și, implicit, a Autorizațiilor de Construire pe întreg șantierul, constructorii pot derula însă doar aproximativ 45% din totalul lucrărilor prevăzute în contract.” Această limitare forțează concentrarea activităților la tunelurile, viaductele, terasamentele și lucrările de consolidare pentru care au fost deja emise Autorizațiile de Construire. Lipsa documentelor complete frânează progresul general, chiar dacă pe anumite segmente se înregistrează avansuri notabile, cum ar fi străpungerea galeriei de la Boița.
Proiectul Autostrăzii Sibiu-Pitești, parte a Coridorului IV Pan-European, este esențial pentru conectarea Transilvaniei de Muntenia și, implicit, pentru legarea de rețeaua europeană de autostrăzi. Secțiunea 2, care traversează Valea Oltului, este considerată una dintre cele mai dificile și costisitoare porțiuni, din cauza terenului accidentat și a necesității construirii unui număr mare de tuneluri și viaducte. Spre comparație, alte tronsoane ale A1 au avansat mai rapid, dar complexitatea geologică și topografică de pe Sibiu-Pitești justifică termenele de execuție extinse și costurile ridicate. Istoric, proiectul a fost amânat de multiple ori din cauza studiilor de fezabilitate incomplete și a contestațiilor.
Această autostradă este vitală nu doar pentru descongestionarea traficului pe DN7 (E81), o rută cunoscută pentru accidente frecvente și timpi mari de parcurgere, dar și pentru stimularea economică a regiunilor tranzitate, precum Sibiu și Argeș. Finalizarea completă a A1 Sibiu-Pitești va reduce semnificativ timpul de călătorie între vestul și sudul României, facilitând transportul de mărfuri și persoane. De asemenea, va contribui la creșterea siguranței rutiere, un aspect unde România înregistrează, conform Eurostat 2023, una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate din Uniunea Europeană.
De ce contează
Străpungerea primei galerii a tunelului Boița reprezintă un pas concret și vizibil în construcția Autostrăzii Sibiu-Pitești, demonstrând că lucrările avansează în ciuda provocărilor. Finalizarea acestui tronson va avea un impact major asupra economiei și siguranței rutiere din România, reducând timpii de tranzit și conectând mai eficient Transilvania cu Muntenia și cu rețeaua europeană. Este un semnal pozitiv că, în ciuda întârzierilor birocratice și a complexității inginerești, proiectul prinde contur, aducând beneficii pe termen lung pentru cetățeni și transportatori.
Următorii pași pe șantierul secțiunii 2 includ continuarea lucrărilor la a doua galerie a tunelului Boița, avansarea la tunelurile Balota și Robești, precum și finalizarea viaductelor și terasamentelor. Cu toate acestea, progresul general rămâne condiționat de obținerea Acordului Revizuit de Mediu și a Autorizațiilor de Construire pentru întregul traseu. Rămâne de văzut cât de rapid vor fi deblocate aceste aspecte administrative, esențiale pentru accelerarea ritmului de lucru și respectarea termenelor contractuale.
Autoritățile sunt sub presiune pentru a asigura fluidizarea proceselor birocratice, astfel încât investiția de 4,25 miliarde lei să poată fi valorificată la maximum, iar autostrada să fie dată în folosință cât mai curând.