Lucrările avansează, dar birocrația persistă
Lucrările la Secțiunea 3 (Cornetu-Tigveni) a Autostrăzii Sibiu-Pitești, considerată cel mai dificil tronson al A1, au atins un stadiu fizic de aproape 15% la data de 17 iulie 2026. Proiectul, vital pentru conectivitatea pe Coridorul Pan-European 4, se confruntă însă cu întârzieri birocratice esențiale pentru extinderea fronturilor de lucru. Cristian Pistol, directorul CNAIR, a subliniat că „fiecare zi de întârziere în birouri este o zi pierdută în munte”, cerând instituțiilor implicate să trateze lanțul de avize ca pe o prioritate națională.
Asocierea de constructori Webuild SPA – Tancrad, formată din companii italiene și românești, operează în prezent pe aproximativ 30% din șantier, în sectoarele pentru care a obținut deja Autorizații de Construire. Pe aceste segmente, peste 1.300 de muncitori și 530 de utilaje sunt implicate în amenajări de drumuri de acces, relocări de utilități, excavații, umpluturi și consolidări de ziduri de sprijin. De asemenea, se lucrează intens la mai multe structuri, inclusiv la 15 poduri și viaducte.
Potrivit informațiilor furnizate de directorul CNAIR, aceste 15 poduri se află în diverse faze de execuție, de la armare și betonare, la cofrarea plăcilor de suprabetonare, instalarea aparatelor de reazem, așternerea hidroizolației și asamblarea tablierelor metalice. Stadiile fizice ale acestor structuri variază între 50% și 92%, indicând un progres semnificativ acolo unde autorizațiile permit. Un exemplu notabil este ecoductul Călinești, care a ajuns la un stadiu fizic de 56%, cu lucrări de excavare, armare, betonare și hidroizolație în plină desfășurare.
Un element cheie al Secțiunii 3 este Tunelul Poiana, cel mai lung tunel rutier cu galerie dublă din România, având o lungime de 1.780 de metri. Constructorul efectuează lucrări pregătitoare pentru platforma pe care va fi montată instalația TBM (Tunnel Boring Machine). În urma analizelor geotehnice aprofundate, s-a decis ca forarea tunelului să înceapă dinspre capătul Sibiu, o decizie strategică pentru optimizarea procesului. Pe lângă tunel, secțiunea de 37,4 km va include 55 de alte structuri (viaducte și poduri) și 2 noduri rutiere, conform planului inițial.
Valoarea contractului pentru construcția secțiunii Cornetu-Tigveni se ridică la 5,323 miliarde de lei, fără TVA, și este finanțat prin Programul Transport (PT). Secțiunile 2 și 3 ale Autostrăzii Sibiu-Pitești sunt cruciale, deoarece ele formează tronsonul care va traversa efectiv Munții Carpați, asigurând astfel continuitatea circulației pe Coridorul Pan-European 4, care leagă Constanța de Nădlac. Această autostradă este un proiect de infrastructură de importanță strategică pentru România, atât la nivel național, cât și european, facilitând transportul de mărfuri și persoane și stimulând dezvoltarea economică regională.
Cu toate acestea, progresul general al șantierului depinde critic de obținerea Acordului Revizuit de Mediu. Constructorul trebuie să finalizeze și să depună documentația necesară, după care instituțiile din subordinea Ministerului Mediului trebuie să analizeze și să emită acordul cu celeritate. Doar după acest pas, Ministerul Transporturilor va putea elibera Autorizațiile de Construire pentru întregul șantier. Această dependență de avize și autorizații este o problemă recurentă în proiectele de infrastructură din România, unde birocrația poate adesea încetini ritmul lucrărilor, în ciuda mobilizării constructorilor pe teren. De exemplu, în 2023, mai multe proiecte majore au fost întârziate din cauza avizelor întârziate de la Ministerul Mediului, conform rapoartelor HotNews, o situație similară cu cea actuală.
De ce contează
Finalizarea Autostrăzii Sibiu-Pitești, în special a Secțiunii 3, este esențială pentru integrarea României în rețeaua europeană de transport și pentru fluidizarea traficului între Muntenia și Transilvania. Această autostradă va reduce semnificativ timpii de parcurs, va spori siguranța rutieră și va stimula schimburile economice. Întârzierile în emiterea avizelor de mediu nu doar că cresc costurile proiectului, dar și amână beneficiile economice și sociale pentru cetățeni și mediul de afaceri, afectând competitivitatea regională a României.
Situația actuală subliniază necesitatea unei coordonări mai eficiente între Ministerul Transporturilor și Ministerul Mediului, precum și o digitalizare a proceselor de avizare pentru a evita blocajele birocratice. Experiența trecută, cu proiecte precum Autostrada Transilvania, a demonstrat că lipsa unei viziuni integrate și a unei proceduri clare de avizare poate duce la prelungiri semnificative ale termenelor de execuție. Se așteaptă ca depunerea documentației pentru Acordul Revizuit de Mediu să aibă loc în cel mai scurt timp, iar autoritățile promit o analiză accelerată pentru a debloca integral șantierul și a permite constructorului să își maximizeze eforturile pe toate cele 37,4 km ai secțiunii.
Rămâne de văzut dacă apelul directorului CNAIR va accelera procesul și va asigura respectarea termenelor pentru această investiție strategică.