Reacția Parchetului General la evaluarea Comisiei Europene
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) a reacționat sâmbătă, 18 iulie 2026, la publicarea Raportului Comisiei Europene privind statul de drept – ediția 2026, considerând documentul „un reper important pentru o dezbatere publică bazată pe date obiective și pe analiza funcționării instituțiilor”. Cu toate acestea, PÎCCJ subliniază că raportul „nu confirmă existența unor disfuncționalități sistemice ale activității Ministerului Public și nici concluzia că actualul cadru normativ privind organizarea autorității judecătorești ar fi generat, prin el însuși, regresul funcționării sistemului judiciar”.
Raportul Comisiei Europene oferă o evaluare amplă a evoluțiilor din domeniul justiției în România, formulând recomandări pentru consolidarea statului de drept și creșterea eficienței sistemului judiciar. Documentul evidențiază atât progresele înregistrate în ultimii ani, cât și domeniile în care sunt necesare măsuri suplimentare. PÎCCJ apreciază că evaluarea Comisiei Europene reprezintă un reper important pentru o dezbatere publică bazată pe date obiective și pe analiza funcționării instituțiilor, în concordanță cu standardele europene privind statul de drept. În același timp, Comisia Europeană formulează recomandări punctuale privind consolidarea unor mecanisme instituționale și eficientizarea activității judiciare, recomandări care, potrivit PÎCCJ, trebuie analizate cu responsabilitate și în spiritul cooperării loiale între autoritățile publice.
Ministerul Public reafirmă că semnalarea disfuncționalităților și dezbaterea critică asupra funcționării justiției sunt componente esențiale ale unei societăți democratice. Acestea, subliniază instituția, „trebuie să se întemeieze pe fapte verificate și pe evaluări obiective, evitând generalizările care pot afecta încrederea cetățenilor în autoritatea judecătorească și în instituțiile statului”. PÎCCJ își reiterează angajamentul de a exercita atribuțiile constituționale și legale cu independență, imparțialitate și profesionalism, în vederea apărării ordinii de drept, a drepturilor și libertăților fundamentale și a intereselor generale ale societății.
Combaterea corupției, a criminalității organizate, a traficului de persoane, a criminalității economico-financiare și a infracționalității informatice rămâne o prioritate constantă a Ministerului Public. Instituția va continua demersurile pentru consolidarea capacității operaționale a parchetelor, dezvoltarea specializării procurorilor, digitalizarea activității și reducerea duratei procedurilor judiciare, în limitele competențelor sale legale. PÎCCJ dă asigurări că va acționa cu fermitate, în conformitate cu legea, indiferent de calitatea persoanelor cercetate, cu respectarea principiilor legalității, imparțialității și prezumției de nevinovăție.
Un aspect crucial subliniat de PÎCCJ este necesitatea asigurării unor resurse umane și materiale adecvate, alături de un cadru legislativ stabil. Acestea reprezintă condiții esențiale pentru funcționarea eficientă a parchetelor și pentru soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, cu respectarea deplină a drepturilor și garanțiilor procesuale ale tuturor participanților la procesul penal. Această preocupare este una recurentă în sistemul judiciar românesc, unde deficitul de personal și subfinanțarea au fost adesea invocate ca obstacole în calea eficienței.
Recomandările Comisiei Europene vizează, printre altele, consolidarea garanțiilor referitoare la independența procurorilor de rang înalt, reglementarea organizării și funcționării poliției judiciare și creșterea eficienței investigării infracțiunilor, inclusiv a faptelor de corupție săvârșite în cadrul sistemului judiciar. PÎCCJ anunță că aceste recomandări vor fi analizate „cu deplină deschidere, împreună cu celelalte autorități competente, în vederea identificării celor mai bune soluții legislative și instituționale, cu respectarea competențelor constituționale ale fiecărei autorități”. Ministerul Public apreciază că orice proces de reformă privind organizarea și funcționarea autorității judecătorești trebuie să se desfășoare în cadrul unui dialog instituțional autentic, bazat pe consultarea efectivă a tuturor autorităților judiciare implicate și pe respectarea principiilor independenței justiției și loialității constituționale.
Pe de altă parte, Raportul Comisiei Europene indică faptul că, în România, rezultatele obținute în urmărirea penală a cazurilor de corupție, atât de mică amploare, cât și la nivel înalt, s-au menținut la același nivel ca în anul precedent (2025). Comisia notează că „instanțele inferioare au continuat să închidă dosarele de corupție și să anuleze condamnările, inclusiv în cazurile de corupție la nivel înalt, în urma hotărârilor Curții de Casație și Justiție privind prescripția”. Această constatare contrazice într-o oarecare măsură percepția PÎCCJ privind lipsa disfuncționalităților sistemice, sugerând probleme persistente în eficiența combaterii corupției la nivel înalt. De asemenea, se recomandă României să ia măsuri pentru a asigura anchetarea și urmărirea penală eficientă a infracțiunilor penale din cadrul sistemului judiciar, inclusiv a faptelor de corupție.
Raportul european menționează progrese în alte domenii. Rata de ocupare a posturilor din magistratură a crescut în 2025, și s-au luat măsuri pentru a remedia deficitul de personal și a îmbunătăți sistemul de asistență juridică, deși acesta rămâne subfinanțat. O nouă legislație privind „ușile rotative” a fost adoptată, incluzând restricții pentru funcționari publici, iar un nou Cod de etică pentru guvern este în curs de implementare. O propunere legislativă amplă privind declarațiile de avere, prezentată de Agenția Națională de Integritate (ANI), este în discuție, iar noi norme privind activitatea de lobby pentru deputați au fost introduse. ANI dezvoltă, de asemenea, un sistem informatic pentru sesizările denunțătorilor.
În ceea ce privește mass-media, autoritatea de reglementare dispune de resurse umane mai puține, iar eforturile de digitalizare inițiate în 2025 avansează lent. Transparența structurii de proprietate a mass-mediei continuă să prezinte limitări, iar problemele legate de accesul la informații persistă. Noul Cod audiovizual reglementează finanțarea mass-mediei private de către partidele politice și autoritățile de stat, conducând la o mai bună etichetare a conținutului, dar anumite practici rămân o problemă. O lege anti-SLAPP este în pregătire, pe fondul semnalării unor cazuri suplimentare de amenințări și hărțuire a jurnaliștilor.
Comisia a concluzionat că legile privind justiția continuă să fie puse în aplicare și au contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar. Totuși, o analiză a diverselor aspecte legate de sistemul judiciar a fost suspendată în urma unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Nu s-au înregistrat progrese suplimentare în ceea ce privește asigurarea anchetării și urmăririi penale eficiente a infracțiunilor de corupție din cadrul sistemului judiciar, deoarece nu s-au luat măsuri pentru remedierea deficiențelor rămase. De asemenea, s-au înregistrat progrese limitate în consolidarea normelor și mecanismelor menite să sporească guvernanța independentă și independența editorială a mass-mediei de serviciu public.
**De ce contează**
Reacția PÎCCJ la raportul Comisiei Europene este esențială pentru înțelegerea modului în care instituțiile românești percep criticile și recomandările Bruxelles-ului. Divergențele de interpretare, în special cele legate de existența disfuncționalităților sistemice, pot influența ritmul și direcția reformelor judiciare. Pentru cetățeni, o justiție eficientă și independentă este fundamentală, iar transparența în modul în care sunt abordate problemele semnalate de organismele europene contribuie la consolidarea încrederii publice. Asigurarea resurselor adecvate și un cadru legislativ stabil, solicitate de PÎCCJ, sunt condiții sine qua non pentru o justiție funcțională, iar impactul lor se resimte direct în soluționarea dosarelor de corupție și criminalitate organizată.
În ciuda declarațiilor optimiste ale PÎCCJ, raportul Comisiei Europene subliniază că România trebuie să-și intensifice eforturile pentru a reduce utilizarea frecventă a ordonanțelor de urgență ale Guvernului și pentru a asigura consultări publice eficiente înainte de adoptarea legislației. De asemenea, procesul de obținere a acreditării pentru instituțiile naționale pentru drepturile omului, conform Principiilor de la Paris ale ONU, rămâne în așteptare. Monitorizarea continuă de către Comisia Europeană, inclusiv prin Actul european privind libertatea presei (EMFA), va juca un rol crucial în asigurarea progreselor viitoare.
Dialogul instituțional autentic, pledat de PÎCCJ, va fi esențial pentru ca recomandările să se traducă în soluții legislative și instituționale eficiente, respectând principiile independenței justiției și loialității constituționale.