PSD și societatea civilă se confruntă pe noua lege
Negocierile pentru noua lege a salarizării unitare în România au atins un punct critic, cu discuții intense între partidele politice, sindicate și reprezentanți ai societății civile. Fostul ministru al Muncii, Florin Manole (PSD), a lansat sâmbătă, 18 iulie 2026, un atac ironic la adresa lui Siegfried Mureșan, propunerea PNL-USR-UDMR pentru funcția de premier, acuzându-l implicit de lipsă de implicare. În același timp, Oana Gheorghiu de la Dăruiește Viață a formulat acuzații grave de sabotaj, indicând presiuni politice pentru a exclude anumite categorii de personal din sistemul de sănătate publică.
Florin Manole a declarat că l-a invitat pe europarlamentarul Siegfried Mureșan la consultările cu sindicatele privind proiectul legii salarizării, sugerând că un viitor premier ar trebui să fie prezent la astfel de discuții esențiale. „Este aici un călăreț pentru el, este așteptat. Sigur este foarte interesat de soarta PNRR, de buget, de banii țării, de fondurile europene. Sigur nu e pe plajă, sigur nu este în weekend și muncește undeva, poate își face timp să vină și aici”, a afirmat Manole, adăugând ironic: „Mi-e greu să cred că acum e în concediu și bea o cafea”. Aceste declarații vin în contextul în care PSD a programat discuții cu reprezentanții angajaților din sectorul public pe tot parcursul weekendului, urmând să prezinte o concluzie marți la consultările oficiale.
Pe de altă parte, Oana Gheorghiu de la asociația Dăruiește Viață a adus în spațiul public acuzații extrem de grave. Potrivit acesteia, există un „sabotaj” concertat al legii salarizării, cu scopul de a împiedica personalul medical angajat pe proiecte europene sau din fonduri externe rambursabile să beneficieze de salarii similare cu cele ale personalului angajat direct de stat. „Este un sabotaj al legii salarizării. Se încearcă o excludere a personalului medical angajat pe proiecte europene. Vorbim de mii de oameni, medici, asistenți, infirmieri, care muncesc în spitale publice, dar sunt plătiți diferit”, a declarat Gheorghiu, citată de surse din presă. Ea a subliniat că această discriminare ar putea duce la un exod al personalului, afectând grav sistemul sanitar, deja subfinanțat.
Discuțiile actuale subliniază o problemă cronică a sistemului de salarizare din România, unde, conform datelor Eurostat din 2023, cheltuielile cu personalul în sectorul public raportate la PIB sunt printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, deși numărul de angajați a crescut constant în ultimul deceniu. Legea salarizării unitare, promisă de guverne succesive de la adoptarea Legii nr. 153/2017, a eșuat în a aduce echitate și predictibilitate. De exemplu, în 2022, raportul Curții de Conturi a României a evidențiat discrepanțe salariale majore între instituții similare, chiar și în cadrul aceluiași minister, din cauza numeroaselor excepții și sporuri acordate ad-hoc.
Manole a insistat asupra necesității unei legi care să găsească un echilibru social acceptabil, avertizând asupra riscului de greve generale în sănătate și educație dacă nemulțumirile nu sunt adresate. „Ar fi o problemă dacă legea salarizării nu s-ar adopta, dar ar fi o problemă și mai mare dacă legea salarizării s-ar adopta și am avea grevă generală în Sănătate, dacă am avea grevă în sistemul de Educație, dacă am avea nemulțumiți în apărare și ordine publică”, a explicat el. Această perspectivă contrastează cu acuzațiile de sabotaj, sugerând că, în timp ce PSD caută un consens, anumite interese politice ar putea submina procesul.
Proiectul noii legi a salarizării prevede, printre altele, posibilitatea ca primarii și șefii de consilii județene să primească sporuri de până la 40% pentru proiectele europene, o măsură care a stârnit controverse. De asemenea, sunt propuse majorări etapizate ale salariilor pentru demnitari, inclusiv președintele, premierul și parlamentarii. Aceste prevederi, alături de cele referitoare la personalul medical, creează o imagine complexă a negocierilor, unde fiecare categorie profesională își apără interesele, iar guvernul încearcă să gestioneze așteptările într-un buget limitat.
De ce contează
Această dispută pe legea salarizării este crucială pentru stabilitatea socială și economică a României. Lipsa unei legi echitabile și transparente generează frustrare în rândul angajaților publici, care se simt nedreptățiți și subevaluați. Excluderea personalului medical angajat pe proiecte europene, așa cum acuză Dăruiește Viață, ar putea destabiliza și mai mult sistemul sanitar, afectând direct calitatea serviciilor medicale pentru cetățeni. O lege care nu satisface așteptările minime ale majorității categoriilor profesionale ar putea declanșa proteste ample, cu impact negativ asupra funcționării instituțiilor publice și a absorbției fondurilor europene.
În concluzie, viitorul legii salarizării unitare rămâne incert. Cu PSD angajat în discuții intensive cu sindicatele pe parcursul weekendului și programând o concluzie pentru începutul săptămânii viitoare, presiunile sunt enorme. Rămâne de văzut dacă acuzațiile de sabotaj formulate de societatea civilă vor fi investigate și dacă propunerea PNL-USR-UDMR pentru premier, Siegfried Mureșan, va alege să se implice activ în aceste negocieri. Capacitatea partidelor politice de a ajunge la un consens acceptabil social și de a integra toate categoriile de angajați publici, evitând discriminările, va fi un test major pentru guvernarea viitoare și pentru stabilitatea pe termen lung a României.
Eșecul ar putea adânci criza de personal în sectoare vitale și ar submina încrederea publicului în clasa politică.