PNL reafirmă angajamentul pentru PNRR, sindicatele critică secretomania
Susține legea reprezintă subiectul principal al acestui articol. Partidul Național Liberal (PNL) a avut joi, 16 iulie 2026, consultări cu reprezentanții principalelor confederații sindicale din România, reiterând angajamentul de a vota proiectul legii salarizării unitare în varianta agreată cu Comisia Europeană. Această reformă, asumată de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), vizează construirea unui sistem de salarizare mai echitabil, predictibil și sustenabil, conform unui comunicat de presă al PNL, citat de news.ro. Cu toate acestea, opoziția, prin vocea deputatului Adrian Câciu, critică lipsa de transparență și secretul în care este ținut textul legii, stârnind nemulțumiri în rândul bugetarilor.
La întâlnirea de la sediul central al PNL au participat, din partea partidului, președintele Ilie Bolojan, alături de Dragoș Pîslaru, Robert Sighiartău, Gabriela Horga și Raluca Turcan. Sindicatele au fost reprezentate de lideri importanți precum Bogdan Hosu (președintele CNS Cartel Alfa), Iulian Pope (Sanitas și CNSLR Frăția), George Purcaru (FSLI și CSDR) și Costel Ichim (Agro Propact și CSN Meridian). Reprezentanții sindicali și-au prezentat observațiile și propunerile, exprimând preocupările angajaților din sectorul public.
Președintele PNL, Ilie Bolojan, a subliniat că reforma salarizării este un angajament crucial al României prin PNRR, o condiție esențială pentru accesarea fondurilor europene aferente acestui jalon. El a declarat ferm că parlamentarii liberali vor vota proiectul legii în forma convenită cu Comisia Europeană. Această poziție indică o determinare a PNL de a respecta angajamentele europene, chiar și în fața unor posibile controverse interne. Dragoș Pîslaru a completat, explicând modificările aduse proiectului în urma dialogului instituțional, negocierile cu Comisia Europeană și constrângerile bugetare.
Pe de altă parte, Adrian Câciu, deputat, a exprimat îngrijorări serioase cu privire la lipsa de transparență în jurul proiectului Legii Salarizării. „Nimeni nu știe ce scrie în acea lege a salarizării,” a declarat Câciu, citat de Gândul, subliniind absurdul de a dezbate public un act normativ care nu a fost făcut public. El a contrastat această opacitate cu o altă inițiativă legislativă, depusă recent în Camera Deputaților, privind bonusarea personalului ANAF. Aceasta din urmă, considerată de Câciu o „creștere mascată de salarii de 12%” pentru îndeplinirea atribuțiilor curente, nu pentru extraperformanță, ridică semne de întrebare despre coerența politicilor salariale.
Critica lui Câciu se axează pe ideea că, în timp ce anumite categorii primesc creșteri salariale mascate, legea salarizării unitare ar putea aduce tăieri de venituri pentru medici, profesori și chiar magistrați, fără ca textul legii să fie disponibil publicului. Această discrepanță creează un climat de incertitudine și nemulțumire în rândul bugetarilor, mai ales al sindicatelor, care au reacționat deja negativ la inițiativă, chiar și în lipsa unui text oficial. Lipsa de transparență în elaborarea unei legi cu impact atât de larg este o problemă recurentă în administrația publică românească, subminând încrederea cetățenilor și a partenerilor sociali.
Reforma salarizării, un jalon obligatoriu în PNRR, are ca scop gestionarea cheltuielilor cu salariile bugetarilor, eliminarea sporurilor excesive și corelarea veniturilor cu performanța. Potrivit Eurostat, în 2023, România a înregistrat o pondere a cheltuielilor cu salariile în sectorul public de aproximativ 10,5% din PIB, sub media europeană de 11,8%, dar cu o dinamică de creștere ce a generat presiuni bugetare. Legea actuală a salarizării, Legea 153/2017, a fost criticată pentru inechitățile create și pentru lipsa de predictibilitate, generând mii de procese în instanță din cauza aplicării neunitare a sporurilor și grilelor salariale. Un studiu al Băncii Mondiale din 2022 a evidențiat că sistemul de sporuri din România, care poate ajunge și la 100% din salariul de bază în anumite instituții, este unul dintre cele mai complexe și mai puțin transparente din Uniunea Europeană.
Contextul european al acestei reforme este marcat de recomandările Comisiei Europene pentru statele membre de a consolida sustenabilitatea finanțelor publice și de a îmbunătăți eficiența cheltuielilor. România, în calitate de beneficiar al PNRR, s-a angajat la reforme structurale profunde, inclusiv în domeniul salarizării. Un exemplu de bune practici ar putea fi modelul suedez, unde sistemul de salarizare din sectorul public este bazat pe negocieri colective descentralizate, cu o autonomie sporită a instituțiilor, dar cu un cadru clar de performanță și evaluare, rezultând o mai bună corelare între salariu și rezultate.
De ce contează
Noua lege a salarizării unitare este esențială pentru stabilitatea macroeconomică a României și pentru credibilitatea țării în fața partenerilor europeni. Implementarea sa corectă poate reduce inechitățile salariale din sectorul public, care au generat frustrare și migrație a forței de muncă, în special în domenii vitale precum sănătatea și educația. Transparența în procesul legislativ este crucială pentru a asigura acceptarea publică și pentru a evita noi conflicte sociale, contribuind la o mai bună guvernanță și la o utilizare responsabilă a fondurilor publice.
În ciuda discuțiilor avute, viitorul proiectului Legii Salarizării Unitare rămâne incert, având în vedere criticile de transparență și opoziția sindicală. PNL își menține poziția de a susține varianta agreată cu Comisia Europeană, însă presiunea publică și a sindicatelor ar putea forța ajustări. Rămâne de văzut dacă Guvernul va face public textul legii înainte de a fi trimis spre dezbatere parlamentară, un pas esențial pentru un dialog real și constructiv. De asemenea, modul în care vor fi gestionate nemulțumirile legate de posibilele tăieri salariale și de sistemul de bonusare a performanței va fi determinant pentru succesul acestei reforme complexe.
Negocierile viitoare dintre Guvern, sindicate și Comisia Europeană vor modela forma finală a legii, cu impact direct asupra milioanelor de bugetari și asupra finanțelor publice ale României.