Negocieri tensionate cu sindicatele și Bruxelles-ul
Adoptarea legii salarizării unitare, un jalon esențial din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a generat tensiuni considerabile între partidele din coaliția de guvernare, PNL și PSD, și a stârnit proteste vehemente din partea sindicatelor. În timp ce Partidul Național Liberal (PNL) a anunțat că parlamentarii săi vor vota forma agreată cu Comisia Europeană, Partidul Social Democrat (PSD) și sindicatele cer o variantă alternativă, acuzând lipsa de transparență și posibile dezavantaje pentru o parte semnificativă a bugetarilor.
Potrivit Digi24, joi, 17 iulie 2026, conducerea PNL, reprezentată de președintele Ilie Bolojan, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, Robert Sighiartău, Gabriela Horga și Raluca Turcan, a avut consultări cu principalele confederații sindicale. Bolojan a subliniat că reforma salarizării este un angajament asumat prin PNRR, vital pentru accesarea fondurilor europene, și că obiectivul este un sistem „mai echitabil, mai predictibil și sustenabil din punct de vedere bugetar”. El a confirmat că liberalii vor susține proiectul în forma negociată cu Bruxelles-ul, sugerând că marja de manevră pentru modificări substanțiale solicitate de sindicate este limitată.
Pe de altă parte, HotNews.ro a relatat că Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, a promis anterior că reforma nu va duce la scăderi ale veniturilor aflate în plată, dar a recunoscut că unele grile inițiale nu erau „așezate corect” și că pot fi ajustate cu argumente solide. Proiectul vizează, de asemenea, reducerea numărului de sporuri și limitarea diferențelor salariale între instituții cu activități comparabile. La Euronews România, Pîslaru a declarat că sindicatele protestează din cauza versiunii din luna mai a proiectului, publicată pe site, dar a promis „o serie întreagă de surprize plăcute” în noua variantă, asigurând că principiul protecției veniturilor și al „la muncă egală, plată egală” este „betonat” în versiunea finală.
Consultările PNL au urmat unei întâlniri anterioare, desfășurate luni, între liderii PSD și reprezentanții sindicatelor BNS, CNS Cartel Alfa, CNSLR Frăția, CSDR și CSN Meridian. Cu acea ocazie, sindicaliștii, printre care Bogdan Hossu de la CNS Cartel Alfa, Iulian Pope de la SANITAS și George Purcaru de la FSLI, au acuzat lipsa de transparență în elaborarea proiectului și au anunțat intenția de a pregăti o variantă alternativă. Ei susțin că nu au primit forma finală negociată și că, potrivit calculelor lor, peste 40% dintre bugetari ar putea fi încadrați la un nivel inferior veniturilor actuale, chiar dacă acestea ar fi protejate printr-o clauză specială, ceea ce ar putea duce la înghețarea salariilor până la atingerea noilor grile.
PSD, prin vocea președintelui său, Sorin Grindeanu, a anunțat că nu va vota un proiect transmis Parlamentului cu doar câteva ore înainte de adoptare și fără o negociere reală cu sindicatele. Social-democrații solicită să vadă varianta negociată cu Bruxelles-ul și impactul bugetar estimat la peste 12 miliarde de lei. Această dispută complică adoptarea legii, având în vedere că guvernul interimar nu dispune de o majoritate proprie, iar voturile PSD sunt cruciale pentru trecerea proiectului prin Parlament.
Reforma salarizării reprezintă unul dintre jaloanele restante ale PNRR, program care trebuie încheiat până la 31 august 2026. Îndeplinirea acestui jalon este condiționată de accesarea unei sume estimate la aproximativ 700 de milioane de euro din fonduri europene. Principiile generale ale reformei fuseseră convenite în luna mai 2026 de PSD, PNL, USR și UDMR, în urma unei medieri la Palatul Cotroceni. Cu toate acestea, acordul politic nu a reușit să elimine divergențele privind grilele concrete, sporurile, anvelopa bugetară și modul de protejare a veniturilor actuale.
Contextul european al acestei reforme este marcat de presiunile Comisiei Europene pentru o gestionare fiscală prudentă și o modernizare a administrației publice. Similar României, alte state membre ale Uniunii Europene, precum Bulgaria sau Croația, au implementat sau se află în proces de implementare a unor reforme similare, vizând eficientizarea cheltuielilor cu personalul și reducerea inechităților salariale. De exemplu, în 2023, Croația a implementat o reformă a salarizării publice pentru a asigura o mai mare transparență și echitate, un proces monitorizat atent de Bruxelles.
Deși PNL susține că reformele importante trebuie discutate „în mod responsabil” cu partenerii sociali pentru a răspunde interesului general, comunicatul liberalilor nu indică dacă observațiile sindicatelor din 17 iulie 2026 vor duce la noi modificări ale formei negociate cu Comisia Europeană. Această incertitudine adâncește clivajul dintre guvernanți și sindicate, lăsând deschisă problema unei legi fundamentale pentru stabilitatea bugetară și echitatea socială în sectorul public românesc. Este crucial de menționat că, la nivelul anului 2024, cheltuielile cu personalul în sectorul public reprezentau aproximativ 10% din PIB-ul României, conform datelor Eurostat, o cifră ce subliniază miza financiară a acestei reforme.
Această situație nu este nouă în peisajul legislativ românesc. Încercările anterioare de reformare a salarizării bugetare, precum Legea 153/2017, au fost adesea criticate pentru că nu au reușit să elimine complet inechitățile și au generat noi discrepanțe. Expertul în administrație publică, prof. univ. dr. Radu Mihăilescu de la SNSPA, a declarat pentru HotNews.ro că „fără o consultare reală și o înțelegere profundă a impactului pe termen lung, orice lege de salarizare riscă să eșueze în fața realității din sistem”.
Această perspectivă subliniază necesitatea unui dialog constructiv și a unei abordări echilibrate, care să țină cont de nevoile angajaților, dar și de constrângerile bugetare și angajamentele europene.