PSD și sindicatele cer ultima formă a legii
Partidul Social Democrat (PSD) a anunțat, prin vocea fostului ministru al Muncii, Florin Manole, că nu va vota actuala formă a legii salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice dacă aceasta nu va aduce echitate în sistem și nu va rezolva problemele existente, evitând tăierile de venituri. Declarația a fost făcută luni, 13 iulie 2026, la Parlament, după o întâlnire a conducerii PSD cu toate confederațiile sindicale din România. O critică majoră, reiterată și de președintele PSD, Sorin Grindeanu, este lipsa de transparență, în condițiile în care, la data discuțiilor, nici PSD, nici sindicatele nu primiseră draftul final al legii. „Am pornit cu toţii de la o idee comună, aceea că astăzi, când vorbim, niciunii dintre noi nu am văzut forma îmbunătăţită a acestei legi”, a declarat Florin Manole, subliniind necesitatea unei dezbateri informate.
Această poziție a PSD vine în contextul în care legea salarizării reprezintă un jalon esențial în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu un termen limită de adoptare iminent. Președintele României, Nicușor Dan, a reacționat la anunțul PSD cu un ton relaxat, afirmând că era de așteptat ca partidele să aibă viziuni diferite asupra unei legi atât de complicate. Potrivit Digi24, Nicușor Dan a declarat că va urmări situația și va interveni pentru mediere dacă va fi necesar, exprimându-și totodată încrederea că legea poate fi adoptată în termen, chiar și în contextul unor discuții despre o viitoare guvernare cu rotativă.
Florin Manole a explicat că PSD va colabora strâns cu confederațiile sindicale și va susține doar o lege care „să îmbunătățească sistemul de salarizare, să rezolve problemele din sistem, nu o lege care să aducă tăieri”. El a insistat că orice negocieri politice viitoare pe marginea proiectului de lege trebuie să includă prezența sindicatelor la masă și accesul neîngrădit al presei pe tot parcursul discuțiilor. Această cerință de transparență urmărește evitarea acuzațiilor reciproce de populism sau de propuneri bugetar nerealiste, o problemă frecventă în dezbaterile legislative anterioare privind salarizarea în sectorul public. Manole a subliniat că PSD dorește o dezbatere publică onestă și deschisă, pentru ca toți actorii politici și publicul larg să fie informați.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a reiterat nemulțumirea partidului, menționând că proiectul propus nemulțumește numeroase categorii profesionale, inclusiv profesori, medici, personal din apărare și ordine publică, agricultură și administrație locală și centrală. El a acuzat Guvernul Bolojan și pe ministrul Muncii, Pîslaru, că nu au transmis proiectul de lege către PSD, în ciuda unei solicitări oficiale trimise încă din 5 mai 2026. Grindeanu a declarat la România TV că este inacceptabil să se ceară votul pentru o lege care nici măcar nu a fost pusă la dispoziția parlamentarilor. Această lipsă de comunicare și transparență ridică semne de întrebare asupra modului în care Guvernul înțelege să colaboreze cu partenerii politici și sociali.
Un aspect crucial menționat de Florin Manole, citat de News.ro, se referă la acordul politic semnat anterior la Cotroceni, care prevedea explicit că „nimeni nu va pierde la venituri”. Cu toate acestea, în spațiul public a circulat o variantă a legii cu o valoare de referință mai mică decât salariul minim pe economie, ceea ce, conform sindicatelor, ar duce la scăderea veniturilor pentru mulți angajați. Manole a precizat că orice comentariu asupra acestei variante este condiționat de absența formei finale, dar a avertizat că PSD nu va vota o lege primită cu doar câteva ore înainte de vot și care nu a trecut prin filtrul negocierilor cu sindicatele. Termenul asumat public pentru transmiterea draftului către partidele parlamentare, respectiv sfârșitul săptămânii trecute, nu a fost respectat, adăugând tensiune situației.
Contextul salarizării unitare în România este marcat de o istorie complexă și de numeroase încercări de reformă. Legea salarizării nr. 153/2017, de exemplu, a fost adoptată cu scopul de a uniformiza grilele de salarizare din sistemul public, însă a generat numeroase inechități și nemulțumiri, în special în sectoarele sănătății și educației. Potrivit datelor Eurostat din 2025, România se numără printre statele membre UE cu cele mai mari discrepanțe salariale între sectorul public și cel privat, dar și între diverse categorii din sectorul public. O nouă lege a salarizării, pe lângă echitate, ar trebui să răspundă și cerințelor de eficiență și predictibilitate bugetară, conform recomandărilor Comisiei Europene privind cheltuielile publice.
De ce contează
Această dispută politică și sindicală privind legea salarizării are implicații directe asupra a sute de mii de angajați din sectorul public, de la profesori și medici, la polițiști și funcționari publici. Blocarea sau adoptarea unei legi deficitare ar putea genera noi valuri de proteste și greve, afectând serviciile publice esențiale. De asemenea, nerespectarea jalonului din PNRR privind legea salarizării ar putea duce la suspendarea unor tranșe de finanțare europene, cu consecințe negative asupra economiei naționale și a capacității României de a implementa reformele necesare. O lege echitabilă și transparentă este crucială pentru stabilitatea socială și pentru modernizarea administrației publice.
Situația actuală indică o perioadă de negocieri intense și potențiale tensiuni politice. Rămâne de văzut dacă Guvernul va reuși să transmită rapid o formă finală a legii care să întrunească acordul partidelor și al sindicatelor. Presiunea timpului este semnificativă, având în vedere termenul limită impus de PNRR. De asemenea, deschiderea președintelui Nicușor Dan pentru mediere ar putea juca un rol important în deblocarea situației.
Întrebarea fundamentală este dacă se va găsi un echilibru între cerințele de echitate socială, sustenabilitate bugetară și respectarea angajamentelor europene, sau dacă legea salarizării va continua să fie un subiect de dispută perpetuă în peisajul politic românesc.