Iarnă blândă, dar cu episoade de ger, posibilă
Un Super El Niño se profilează ca principal factor climatic pentru toamna și iarna 2026-2027 în Europa, indicând un tipar de iarnă vizibil încă din toamnă, potrivit severe-weather.eu. Organizația Meteorologică Mondială (WMO) confirmă că fenomenul El Niño este în curs de dezvoltare rapidă și continuă să se intensifice, cu potențialul de a deveni unul dintre cele mai puternice evenimente înregistrate după 1950.
Fenomenul ENSO (El Niño Southern Oscillation) se află într-o fază caldă foarte puternică în Pacificul ecuatorial. Anomaliile de temperatură ating deja 3-4 grade Celsius peste normal în zonele estice ale oceanului, conform severe-weather.eu. Pentru a fi clasificat drept Super El Niño, pragul necesar este de peste 2 grade Celsius susținute pe un sezon întreg. Modelele actuale, citate de aceeași sursă, indică un vârf de peste 3 grade Celsius spre finalul toamnei sau începutul iernii 2026, ceea ce ar putea plasa acest episod printre cele mai intense. Această evoluție nu este încă certă și va fi reevaluată în lunile următoare, precizează specialiștii WMO.
Potrivit modelelor meteorologice analizate de severe-weather.eu, în această toamnă Europa ar putea avea parte de o vreme mai caldă decât în mod normal și de ploi mai abundente. Explicația constă în frecvența crescută a maselor de aer umed venite dinspre Oceanul Atlantic, favorizând furtuni mai dese, vânt puternic și precipitații peste normal în multe zone. În același timp, aerul rece ar urma să rămână concentrat în nordul continentului, în timp ce în nord-vest temperaturile s-ar menține, în general, aproape de normal.
Pentru România, primele prognoze climatice pentru iarna 2026–2027, bazate pe analizele WMO și Centrului pentru Prognoze Climatice al NOAA (Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a SUA), indică o probabilitate mai mare ca țara noastră să traverseze un sezon cu temperaturi peste media obișnuită, în special în a doua parte a iernii. Meteorologii subliniază însă că acest scenariu nu exclude apariția unor episoade de ger, ninsori abundente sau viscol, chiar și într-un sezon general mai blând. O iarnă mai caldă decât normalul nu înseamnă lipsa fenomenelor severe; chiar și în astfel de sezoane pot apărea invazii de aer arctic, cu temperaturi foarte scăzute, ninsori abundente și viscol pentru câteva zile.
Pe lângă El Niño, climatologii urmăresc și evoluția temperaturii apelor din Atlanticul de Nord. În această regiune persistă o zonă cu ape mai reci decât media, cunoscută în literatura de specialitate drept „cold blob”. Această anomalie poate modifica poziția curentului-jet și traseul sistemelor atmosferice care ajung în Europa. Totuși, cercetătorii subliniază că influența sa asupra vremii din România nu poate fi stabilită direct și reprezintă doar unul dintre numeroșii factori luați în calcul în prognozele sezoniere.
Un aspect important menționat de severe-weather.eu este influența El Niño asupra vârtejului polar. Vârtejul polar este o zonă ciclonică vastă, situată deasupra emisferei nordice. Un El Niño puternic crește șansele unei perturbări a vârtejului polar la mijlocul iernii, cel mai probabil în decembrie și ianuarie. Dacă vârtejul polar slăbește, aerul rece din regiunile polare ajunge mai ușor spre latitudinile medii. Acest scenariu ar putea aduce episoade de vreme mai rece în anumite zone din Europa, chiar dacă semnalul general pentru continent rămâne unul mai blând.
Este esențial de reținut că prognozele sezoniere nu indică vremea dintr-o anumită zi, ci estimează doar probabilitatea ca temperaturile și precipitațiile să fie peste sau sub valorile climatologice normale. Ele sunt realizate pe baza unor modele climatice complexe și oferă tendințe generale, nu prognoze zilnice. De exemplu, ele nu pot spune dacă va ninge de Crăciun sau când va apărea un val de ger, ci doar că probabilitatea unei ierni blânde este mai mare, așa cum a fost cazul și în iarna 2023-2024, care a fost considerată una dintre cele mai calde din istorie, conform datelor ANM.
Comparativ cu media ultimelor decenii, inclusiv cu o medie multianuală pentru perioada 1991-2020, o iarnă mai blândă ar însemna o deviație pozitivă de 1-2 grade Celsius față de normal. În ultimii 20 de ani, România a înregistrat o creștere a temperaturilor medii anuale, cu 2023 fiind al șaselea cel mai cald an din istoria măsurătorilor, potrivit Administrației Naționale de Meteorologie (ANM). Această tendință se aliniază cu schimbările climatice globale, unde fenomene precum El Niño amplifică variabilitatea vremii.
De ce contează
Aceste prognoze sezoniere sunt cruciale pentru sectoare precum agricultura, managementul energetic și sănătatea publică. O iarnă potențial mai blândă ar putea reduce consumul de gaze naturale și energie electrică pentru încălzire, dar ar putea, de asemenea, influența negativ culturile agricole care necesită un anumit număr de ore de frig. Pe de altă parte, riscul de inundații ar putea crește în anumite regiuni din cauza precipitațiilor abundente și a topirii rapide a zăpezii în cazul unor episoade calde. Înțelegerea acestor tendințe permite o mai bună pregătire și adaptare la condițiile meteorologice viitoare.
Primele informații mai precise despre sezonul rece din România vor apărea odată cu actualizarea modelelor climatice din toamnă, în lunile septembrie și octombrie. Atunci, modelele vor putea integra date suplimentare despre evoluția fenomenului El Niño și a circulației atmosferice din Atlantic. Până atunci, scenariul principal indică o probabilitate mai ridicată pentru temperaturi peste media sezonului, însă cu posibilitatea unor episoade scurte, dar intense, de vreme rece.
Specialiștii vor continua să monitorizeze evoluția El Niño și a altor factori climatici pentru a oferi prognoze cât mai exacte.