Frustrare socială și apel la acțiune comună
Vicepremierul Oana Gheorghiu a reacționat vineri, 17 iulie 2026, la decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind prescripția răspunderii penale, afirmând la B1 TV că hotărârea confirmă un sentiment larg răspândit în rândul românilor: „Este foarte nedrept ca faptele de corupție să se prescrie și să existe această posibilitate care a dus la multe dosare care s-au închis fără să existe o pedeapsă.” Gheorghiu a subliniat că există o „mare frustrare în societate” pe care, în opinia sa, „oamenii din justiție nu o văd”.
Decizia CJUE, pronunțată joi, 16 iulie 2026, oferă clarificări esențiale privind modul în care instanțele naționale trebuie să interpreteze relația dintre dreptul Uniunii Europene și normele interne referitoare la prescripția răspunderii penale. Curtea a indicat că judecătorii naționali au obligația de a evalua, de la caz la caz, dacă aplicarea legislației interne privind prescripția poate genera situații incompatibile cu obligațiile impuse de dreptul UE, în special în dosarele care vizează protejarea intereselor financiare ale Uniunii și combaterea infracțiunilor grave. Această hotărâre vine într-un context în care, în România, numeroase dosare de corupție și criminalitate organizată au fost închise din cauza intervenirii prescripției, generând un val de critici publice și îngrijorări privind eficiența sistemului judiciar.
Oana Gheorghiu a reiterat că modificarea legislației privind prescripția ar fi trebuit să fie o prioritate a Parlamentului. Ea a adresat un apel ferm sistemului judiciar, cerându-i să semnaleze public necesitatea corectării normelor care permit închiderea dosarelor. „Am înțeles că legea asta a fost în Parlament, ar fi trebuit corectată. Dar acum și justiția ar trebui să tragă un semnal de alarmă către politicieni să corecteze legile care trebuie corectate,” a declarat vicepremierul. Această declarație subliniază o tensiune percepută între puterile legislativă și judiciară, fiecare așteptând de la cealaltă o inițiativă decisivă pentru rezolvarea problemei prescripției. Frustrarea publică este amplificată de percepția că „se așteaptă și se întind dosare pe ani de zile până când intervine prescripția,” un fenomen care a subminat încrederea în justiție.
Contextul legislativ românesc referitor la prescripție a fost marcat de controverse majore. În 2018, o decizie a Curții Constituționale a României (CCR) a declarat neconstituțional un articol din Codul Penal care prevedea întreruperea cursului prescripției prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză. Ulterior, în 2022, o altă decizie a CCR a stabilit că, în lipsa unei intervenții legislative clare, nu a existat un temei legal pentru întreruperea prescripției între 2018 și 2022. Aceste decizii au condus la închiderea a mii de dosare penale, inclusiv cazuri de corupție la nivel înalt, conform datelor Ministerului Public din 2023, care indicau peste 5.000 de dosare închise în acea perioadă din cauza prescripției. Impactul a fost resimțit la nivel național, afectând nu doar cazurile majore de corupție, ci și infracțiuni economice și chiar de violență.
Criticii, inclusiv organizații neguvernamentale precum România Curată, au avertizat constant asupra riscurilor pe care aceste modificări le-au adus luptei anticorupție. Comisia Europeană, în rapoartele sale anuale privind statul de drept, a semnalat în mod repetat problemele legate de prescripție în România, solicitând măsuri urgente pentru remedierea situației. Spre deosebire de România, alte state membre UE, precum Germania sau Franța, au sisteme de prescripție mai stricte, unde termenele sunt fie mai lungi, fie întrerupte eficient de acte de procedură, asigurând astfel o rată mai mare de soluționare a cazurilor complexe de criminalitate.
În încheierea declarației sale, Oana Gheorghiu a pledat pentru un efort comun din partea tuturor instituțiilor pentru refacerea încrederii publice. „Suntem la un moment în care ar trebui să ne așezăm la masă cu toții și să ne dăm seama că este nevoie de a reconstrui încrederea pe toate planurile. Că societatea asta nu poate să meargă așa, într-un fel de încrâncenare în care fiecare îl bănuiește pe celălalt, îl acuză pe celălalt, fiecare se luptă cu celălalt.” Vicepremierul a subliniat că un sistem de justiție credibil este esențial și că acesta „se poate face doar din interiorul justiției,” sugerând o responsabilitate primordială a magistraților în acest proces de reconstrucție.
De ce contează
Decizia CJUE și reacția vicepremierului Oana Gheorghiu subliniază o criză profundă de încredere în justiția românească, exacerbată de fenomenul prescripției. Aceasta afectează direct cetățenii, care văd că fapte grave rămân nesancționate, și compromite eforturile de combatere a corupției, un flagel care costă România miliarde de euro anual, conform estimărilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din 2024. Hotărârea europeană oferă instanțelor naționale un instrument legal de a contracara efectele negative ale legislației interne, dar necesită o aplicare proactivă și curajoasă din partea judecătorilor. Reconstruirea încrederii publice este vitală pentru stabilitatea socială și economică a țării, influențând inclusiv investițiile străine și percepția internațională asupra României.
Hotărârea CJUE deschide calea pentru o reevaluare a cazurilor de prescripție, însă impactul real va depinde de modul în care instanțele naționale vor alege să aplice aceste clarificări. Rămâne de văzut dacă Parlamentul României va reacționa printr-o inițiativă legislativă de urgență pentru a armoniza Codul Penal cu cerințele europene și pentru a repara vidul legislativ creat. De asemenea, este crucială reacția Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și a altor organisme ale justiției pentru a emite ghiduri clare de aplicare a deciziei CJUE.
Fără un efort concertat și o voință politică și judiciară puternică, riscul ca fenomenul prescripției să continue să submineze statul de drept în România rămâne ridicat, cu consecințe pe termen lung asupra luptei împotriva corupției și a respectării drepturilor cetățenilor.