Companii de stat plătesc statului pentru a sta în clădiri de stat
Vicepremierul pentru reforma companiilor de stat, Oana Gheorghiu, a expus recent o situație paradoxală și costisitoare în cadrul administrației publice românești, centrată pe activitatea companiei Grup Exploatare și Întreținere Palat C.F.R. S.A. Potrivit declarațiilor sale, făcute publice pe Facebook, această societate de stat, cu doar 36 de angajați și un Consiliu de Administrație format din patru membri, are ca principal obiect de activitate închirierea spațiilor din Palatul CFR către alte instituții publice, generând un circuit financiar intern care, în opinia sa, risipește banii contribuabililor.
„Toate aceste instituții publice îi plătesc chirie companiei publice pentru a ocupa o clădire publică. Altfel spus, banii noștri, ai tuturor, care se învârt de la o instituție la alta”, a declarat Gheorghiu, citată de HotNews.ro. Printre chiriașii Palatului CFR se numără entități cheie precum Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Compania Națională de Căi Ferate CFR SA, CFR Călători, CFR Marfă, Autoritatea pentru Reforma Feroviară, Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier și Telecomunicații C.F.R. SA. Această situație a fost descrisă de vicepremier ca fiind demnă de o piesă de Caragiale, subliniind absurditatea sistemului.
Problemele companiei nu sunt recente și depășesc simpla închiriere de spații. Oana Gheorghiu a amintit de accidentul produs în luna mai a anului curent la Palatul CFR, când șapte persoane au căzut cu liftul în gol, un incident care a scos la iveală deficiențe structurale. Conform Digi24.ro, vicepremierul a subliniat că problemele identificate de Curtea de Conturi includ faptul că imobilul nu a mai fost reevaluat din anul 2013, iar conducerea executivă a funcționat pe bază de mandate provizorii prelungite, fără indicatori clari de performanță. Mai mult, societatea s-a confruntat în instanță cu nu mai puțin de 177 de procese penale în ultimii zece ani, inclusiv un litigiu cu Ministerul Transporturilor, conform HotNews.ro.
Componența Consiliului de Administrație al Grup Exploatare și Întreținere Palat C.F.R. S.A. a fost, de asemenea, o sursă de critici. Deși ar trebui să fie format din persoane independente, actuala componență include un director din Ministerul Transporturilor, un director executiv din Primăria Sectorului 2, un consilier general al Municipiului București și fostul purtător de cuvânt al premierului Viorica Dăncilă. Această structură ridică semne de întrebare privind independența decizională și respectarea normelor de guvernanță corporativă, așa cum au fost ele identificate și de Curtea de Conturi.
Din punct de vedere financiar, compania nu înregistrează pierderi, un aspect pe care Oana Gheorghiu îl consideră firesc, având în vedere modelul de afaceri. Obiectul de activitate, închirierea spațiilor către entități publice, asigură încasări suficiente pentru acoperirea costurilor și generarea unei rate de rentabilitate economică de 3,13% și o rată de rentabilitate financiară de 3,22%. Ceea ce este însă îngrijorător sunt sumele alocate conducerii: anual, membrii CA încasează 334.944 lei, iar directorul general primește 291.552 lei. Aceste cifre, totalizând peste 620.000 de lei pe an pentru conducere, în contextul unui număr redus de angajați și al unui obiect de activitate cvasi-monopolistic, au stârnit indignarea vicepremierului.
Criticile Oanei Gheorghiu s-au îndreptat și către Partidul Social Democrat, care a deținut în ultimii ani conducerea Ministerului Transporturilor. „Ministerul Transporturilor a fost condus mai mereu de PSD. Șeful PSD Sorin Grindeanu a condus ministerul timp de aproape 4 ani, fiind succedat de unul dintre oamenii săi de încredere. Așa cum o demonstrează și inspecțiile ministrului interimar Radu Miruță din aceste zile, Ministerul Transporturilor a fost condus până acum haotic și în batjocură totală față de interesul și resursele statului”, a afirmat Gheorghiu, conform ambelor surse. Ea a subliniat că Grup Exploatare și Întreținere Palat C.F.R. S.A. este doar una dintre cele peste 1.500 de companii ale statului român, sugerând că problema este sistemică și necesită o reformă profundă.
Contextul european arată că majoritatea țărilor membre UE au inițiat reforme substanțiale în guvernanța companiilor de stat, în special după criza financiară din 2008, pentru a crește eficiența și a reduce risipa. În România, deși au existat tentative legislative, implementarea a fost lentă și adesea obstrucționată de interese politice. Conform unui raport Eurostat din 2023, companiile de stat din România au o productivitate medie sub media europeană și o dependență mai mare de subvenții sau contracte intra-statale, comparativ cu omologii lor din vestul Europei.
**De ce contează**
Această situație evidențiază o problemă sistemică de ineficiență și risipă a fondurilor publice. Faptul că instituțiile statului plătesc chirii exorbitante unei alte companii de stat pentru a ocupa o clădire publică reprezintă un circuit financiar artificial, care nu aduce valoare adăugată și sustrage resurse de la investiții esențiale. Transparența și guvernanța corporativă deficitare, dublate de implicarea politică în numiri, perpetuează un sistem clientelar. Aceasta afectează direct buzunarele cetățenilor, prin impozite și taxe, și subminează încrederea publică în modul în care statul își gestionează bunurile și resursele.
Declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu vin într-un moment în care Guvernul României se confruntă cu presiuni semnificative pentru a reforma companiile de stat și a reduce cheltuielile bugetare, în contextul angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Se anticipează o analiză aprofundată a tuturor companiilor de stat, cu un accent pe cele aflate în subordinea Ministerului Transporturilor, având în vedere istoricul de management deficitar și numărul mare de litigii. Rămâne de văzut dacă aceste demersuri vor duce la desființarea sau restructurarea Grup Exploatare și Întreținere Palat C.F.R. S.A. și la implementarea unor standarde de guvernanță mai stricte, pentru a evita repetarea unor astfel de situații în alte sectoare ale administrației publice.
Obiectivul pe termen lung este eficientizarea cheltuielilor și alocarea resurselor către domenii prioritare, în beneficiul cetățenilor.