Oana Gheorghiu denunță ineficiența la Grup Exploatare și Întreținere Palat C.F.R. S.A.

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 6 minute

Pe scurt

Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a denunțat ineficiența companiei de stat Grup Exploatare și Întreținere Palat C.F.R. S.A., care are 36 de angajați și închiriază spații din Palatul CFR către alte instituții ale statului. Aceasta a criticat remunerațiile mari ale conducerii, problemele de guvernanță identificate de Curtea de Conturi și numărul mare de procese penale, cerând o reformă amplă a celor peste 1.500 de companii de stat din România.

EN

Brief

Interim Deputy Prime Minister Oana Gheorghiu criticized the inefficiency of the state-owned company Grup Exploatare și Întreținere Palat C.F.R. S.A., which has 36 employees and leases spaces in the CFR Palace to other state institutions. She highlighted high management remunerations, governance issues identified by the Court of Accounts, and a large number of criminal lawsuits, calling for a comprehensive reform of Romania's over 1,500 state companies.

Oana Gheorghiu denunță ineficiența la Grup Exploatare și Întreținere Palat C.F.R. S.A.
Sursa foto: ziare.com

Un exemplu de companii de stat ineficiente, criticat de vicepremierul interimar

Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a adus în atenția publicului, vineri, 17 iulie 2026, cazul companiei de stat Grup Exploatare și Întreținere Palat C.F.R. S.A., pe care a descris-o drept un exemplu flagrant de ineficiență și risipă a banului public, potrivit Digi24 și HotNews. Aceasta a subliniat că societatea, cu 36 de angajați și patru membri în Consiliul de Administrație, are ca „unic obiect de activitate să închirieze spațiile dintr-o clădire a statului către alte instituții ale statului”, o situație pe care a catalogat-o drept demnă de o piesă a lui Caragiale.

Criticile vicepremierului vin într-un context mai larg de apel la reformarea celor peste 1.500 de companii de stat din România. Oana Gheorghiu, citată de B1TV, a afirmat că „banii noștri, ai tuturor, se învârt de la o instituție la alta”, evidențiind un circuit financiar intern care, deși nu generează pierderi pentru companie, reprezintă o utilizare ineficientă a resurselor publice. Printre chiriașii Palatului CFR se numără instituții cheie precum Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Compania Națională de Căi Ferate CFR SA, CFR Călători, CFR Marfă, Autoritatea pentru Reforma Feroviară, Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier și Telecomunicații CFR.

Problemele companiei nu sunt noi, potrivit Oanei Gheorghiu, care a invocat un raport al Curții de Conturi ce a identificat deficiențe de guvernanță încă din 2013. Printre acestea se numără lipsa reevaluării imobilului Palatul CFR din acel an, funcționarea conducerii cu mandate provizorii pe perioade îndelungate, absența indicatorilor de performanță pentru administratori și directorul general, precum și delimitarea neclară a responsabilităților între conducerea executivă și Consiliul de Administrație. Aceste aspecte subliniază o lipsă cronică de transparență și responsabilitate în administrarea unei entități publice.

O problemă majoră semnalată de vicepremier este nerespectarea cerințelor legale privind independența administratorilor. Legea impune ca majoritatea administratorilor să fie independenți, iar persoanele care ocupă funcții în instituții publice nu pot fi considerate astfel. Cu toate acestea, în Consiliul de Administrație al Grup Exploatare și Întreținere Palat C.F.R. S.A. se regăsesc un director din Ministerul Transporturilor, un director executiv din Primăria Sector 2, un consilier general al Municipiului București și fostul purtător de cuvânt al prim-ministrului Viorica Dăncilă. Această situație ridică semne de întrebare serioase privind integritatea și obiectivitatea deciziilor luate la nivelul companiei.

Remunerațiile anuale ale membrilor Consiliului de Administrație însumează 334.944 de lei, în timp ce directorul general încasează 291.552 de lei pe an, conform datelor prezentate de Oana Gheorghiu. Aceste sume sunt asigurate integral din chiriile plătite de alte instituții ale statului, ceea ce, deși conferă o rată de rentabilitate economică de 3,13% și o rată de rentabilitate financiară de 3,22% (conform HotNews), nu justifică existența unei astfel de structuri în opinia vicepremierului. Această practică de „învârtire a banului public” contrastează puternic cu necesitatea eficientizării cheltuielilor bugetare, mai ales într-o țară cu un deficit bugetar semnificativ, precum cel înregistrat de România în ultimii ani, care a depășit frecvent țintele europene, ajungând la 5,7% din PIB în 2023, potrivit Eurostat.

Un incident recent, petrecut în luna mai, când șapte persoane au căzut cu liftul în Palatul CFR, deși instalația fusese recent modernizată, a adăugat un strat suplimentar de îngrijorare. Acest eveniment scoate în evidență nu doar ineficiența administrativă, ci și potențialele riscuri pentru siguranță, generate de o guvernanță deficitară. Vicepremierul a legat direct această situație de modul în care a fost administrat Ministerul Transporturilor în ultimii ani, în special în perioadele în care a fost condus de reprezentanți PSD, inclusiv de fostul ministru Sorin Grindeanu. „Ministerul Transporturilor a fost condus până acum haotic și în batjocură totală față de interesul și resursele statului”, a declarat Gheorghiu.

De asemenea, societatea a fost implicată în 177 de procese penale în ultimii zece ani, inclusiv un litigiu împotriva Ministerului Transporturilor, conform declarațiilor vicepremierului. Acest număr ridicat de litigii indică o instabilitate juridică și o posibilă lipsă de conformitate cu reglementările legale, adăugând la imaginea de ineficiență și management defectuos. În comparație, companiile de stat din țări membre UE, precum Germania sau Franța, sunt supuse unor standarde mult mai stricte de guvernanță corporativă și transparență, având adesea consilii de administrație formate predominant din membri independenți și indicatori de performanță clari.

Pe lângă cazul specific al Grup Exploatare și Întreținere Palat C.F.R. S.A., Oana Gheorghiu a reiterat necesitatea unei reforme ample a tuturor companiilor de stat, estimând că în România există peste 1.500 de astfel de entități. Această declarație vine în contextul în care, de-a lungul anilor, numeroase companii de stat au fost criticate pentru management defectuos, corupție și lipsă de performanță, contribuind la perpetuarea unui sistem ineficient care generează pierderi semnificative pentru bugetul de stat. Reforma acestor companii este o cerință constantă din partea instituțiilor europene și a partenerilor internaționali, fiind considerată esențială pentru modernizarea economiei românești și reducerea dependenței de sectorul public ineficient.

De ce contează

Situația Grup Exploatare și Întreținere Palat C.F.R. S.A. contează pentru fiecare cetățean român, deoarece ilustrează risipa banului public și ineficiența administrativă. Banii din chirii, proveniți de la alte instituții publice, sunt de fapt banii contribuabililor, care se cheltuiesc pe salarii și bonusuri în cadrul unei companii cu un obiect de activitate redundant. Acest exemplu subliniază urgența reformei companiilor de stat, care ar putea elibera resurse financiare substanțiale pentru investiții în infrastructură, sănătate sau educație, în loc să susțină structuri birocratice ineficiente. Transparența și responsabilitatea în gestionarea fondurilor publice sunt esențiale pentru dezvoltarea economică și socială a României.

Încheiere Reacția publică a vicepremierului Oana Gheorghiu la adresa Grup Exploatare și Întreținere Palat C.F.R. S.A. reprezintă un semnal puternic că actuala guvernare dorește să abordeze problema ineficienței din companiile de stat. Rămâne de văzut dacă aceste declarații vor fi urmate de măsuri concrete și de o reformă legislativă reală. Provocarea este complexă, având în vedere numărul mare de companii de stat și interesele politice și economice adesea asociate cu acestea. Implementarea unor principii solide de guvernanță corporativă, selecția transparentă a managementului și stabilirea unor indicatori de performanță clari sunt pași esențiali.

De asemenea, monitorizarea continuă a acestor entități de către Curtea de Conturi și alte organisme de control este crucială pentru a asigura o utilizare responsabilă a resurselor publice și pentru a evita pe viitor cazuri similare de ineficiență.