Situație incertă pentru șantierul naval și programul SAFE
Șantierul Naval Damen Mangalia, un activ industrial strategic la Marea Neagră, se confruntă cu un viitor incert după ce niciun investitor, inclusiv concernul german Rheinmetall, nu s-a prezentat la prima licitație pentru preluarea sa, desfășurată pe 29 iunie 2026. Această situație este cu atât mai delicată cu cât pachetul de 920 de milioane de euro, finanțat prin programul SAFE pentru achiziția a patru nave de patrulare, a fost justificat prin condiția ca șantierul să fie modernizat și administrat de Rheinmetall, conform unei decizii a CSAT și Parlamentului României. Radu Miruță, Ministrul Apărării, a declarat pe 28 aprilie 2026 că "este singura variantă ca Șantierul Naval de la Mangalia 2 Mai, după ce a fost exemplu de manual despre cum statul român să-și bată joc de el, să fie salvat".
Într-o conferință de presă, ministrul Miruță, fost Ministru al Economiei între 23 iunie și 23 decembrie 2025, a subliniat că introducerea celor patru nave în programul SAFE, cu un cost estimat la un miliard de euro, a fost condiționată de producția lor la Mangalia, sub administrarea Rheinmetall. Cu toate acestea, la mijlocul lunii iulie, șantierul este pustiu, ultimii 271 de navaliști fiind concediați după expirarea preavizului pe 15 iulie. La începutul lunii mai 2026, toți cei 1.011 angajați fuseseră anunțați de concediere în urma deciziei de intrare în faliment a companiei. Neprezentarea Rheinmetall la licitație ridică semne de întrebare majore privind respectarea calendarului asumat în programul SAFE, care prevede începerea livrărilor efective în 2028 și finalizarea integrală până în 2030.
Întrebat de News.ro despre motivele neprezentării Rheinmetall și despre termenele de preluare, ministrul Apărării, Radu Miruță, a pasat responsabilitatea către Ministerul Economiei, declarând scurt: "Interacțiunea statului român pentru criteriile de cooperare este gestionată de Ministerul Economiei, cel care reprezintă statul la șantierul naval". El a recunoscut anterior, pe 28 aprilie, că o întârziere în preluare ar însemna o reducere a volumului de muncă în România. Miruță a speculat că Rheinmetall ar putea aștepta ca prețul șantierului să scadă până la valoarea sa reală de lichidare, estimată la 84-87 de milioane de euro, în loc de prețul de pornire de 184 de milioane de euro stabilit de Adunarea Creditorilor. "Bănuiesc că acesta ar putea fi un răspuns. Sunt absolut convins că atâta timp cât condiționarea producerii acestor nave este legată și de celelalte contracte, ar fi o pierdere enormă, greu de cuantificat dacă compania ar renunța la acest contract", a adăugat el.
Pe de altă parte, Irineu Darău, Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), a explicat că, din punct de vedere juridic, statul român nu poate interveni direct în procedura de faliment. Drepturile decizionale aparțin administratorului judiciar CITR și Damen, care deține circa 97% din masa credală. "Întreaga gestiune, conservare și procedură de valorificare a activelor au trecut exclusiv în atribuția lichidatorului judiciar desemnat (CITR), sub controlul judecătorului sindic", a transmis ministrul Darău pentru News.ro. El a mai precizat că Rheinmetall a semnalat oficial că dimensiunea totală a activelor de la Mangalia depășește nevoile sale curente, concentrate strict pe producția militară. De aceea, concernul german a analizat participarea la licitație printr-un consorțiu comun cu gigantul transporturilor maritime MSC, capabil să preia și să opereze componenta comercială/civilă a șantierului. Faptul că acest consorțiu nu s-a înscris la prima strigare ține strict de strategia comercială a investitorilor privați și de analiza structurii de active scoase la vânzare.
Adunarea Creditorilor, controlată de Damen prin companii afiliate, a stabilit pe 26 mai 2026 o strategie de vânzare prin cel puțin șase licitații, fiecare la prețul de pornire de 184 de milioane de euro, o valoare semnificativ mai mare decât cea de lichidare. Următoarea licitație este programată pentru 29 iulie 2026, cu un termen de înscriere până pe 27 iulie. Participarea necesită achiziționarea caietului de sarcini la 10.000 de euro și o garanție de 18,4 milioane de euro. Datoriile șantierului depășesc 190 de milioane de euro. Ministrul Darău a reiterat angajamentul MEDAT de a proteja specialiștii navali din Mangalia, asigurând că "indiferent de consorțiul privat care va achiziționa activele la licitația organizată de CITR, ministerul va condiționa și sprijini reabsorbția forței de muncă prin comenzile de stat garantate în cadrul programului SAFE".
Situația Șantierului Naval Damen Mangalia este un exemplu elocvent al dificultăților cu care se confruntă statul român în gestionarea activelor strategice aflate în insolvență, în special când interesele comerciale private se ciocnesc cu obiectivele de securitate națională și dezvoltare economică. Nevoia de a moderniza forțele navale române, vitală în contextul geopolitic actual al Mării Negre, se lovește de complexitatea juridică și financiară a unei tranzacții de anvergură. Lipsa unui investitor la prima licitație, în ciuda unui contract de 920 de milioane de euro, subliniază discrepanța dintre valoarea strategică și cea de piață, precum și reticența investitorilor de a prelua un activ cu datorii semnificative și o structură complexă.
Viitorul Șantierului Naval Damen Mangalia rămâne incert. Cu alte cinci licitații programate la același preț de pornire, este puțin probabil ca Rheinmetall sau un alt investitor major să se prezinte până la o ajustare a valorii. Întârzierea preluării pune sub semnul întrebării respectarea termenelor pentru programul SAFE și capacitatea României de a-și construi navele de patrulare pe plan intern. Presiunea crește asupra Ministerului Economiei și a administratorului judiciar de a găsi o soluție care să echilibreze interesele creditorilor, necesitățile de apărare ale statului și soarta foștilor angajați. Rămâne de văzut dacă statul român va reuși să intervină eficient pentru a asigura un viitor viabil pentru cel mai mare șantier naval de la Marea Neagră și pentru a-și îndeplini angajamentele de înzestrare militară. O posibilă soluție ar putea fi renegocierea condițiilor de vânzare sau o implicare mai activă a statului, fără a încălca însă legislația în vigoare privind insolvența.
De ce contează
Situația de la Damen Mangalia este crucială pentru securitatea națională și economia României. Eșecul preluării șantierului de către Rheinmetall, în ciuda unui contract guvernamental masiv de 920 de milioane de euro, amenință capacitatea României de a-și moderniza flota navală în contextul tensiunilor din Marea Neagră. Mii de locuri de muncă au fost deja pierdute, iar un activ strategic riscă să intre în lichidare. Această criză evidențiază deficiențele în gestionarea proprietății de stat și obstacolele birocratice și juridice care pot submina chiar și proiecte de importanță vitală, cu implicații directe asupra credibilității României ca partener NATO și UE.
Concluzie Perspectivele pentru Șantierul Naval Damen Mangalia sunt sumbre în absența unei intervenții rapide și eficiente. Cu doar o licitație rămasă până la sfârșitul anului la prețul de pornire de 184 de milioane de euro, riscul ca șantierul să nu-și găsească un cumpărător viabil crește exponențial. Acest lucru ar putea duce la compromiterea programului SAFE de achiziție a navelor de patrulare și la pierderea definitivă a capacității de producție navală militară a României. Este esențial ca Ministerul Economiei și Ministerul Apărării să colaboreze strâns cu administratorul judiciar pentru a identifica o soluție, fie prin ajustarea prețului de vânzare, fie prin atragerea altor investitori strategici, pentru a salva acest activ vital și a onora angajamentele de securitate ale țării. Fără o acțiune decisivă, șantierul riscă să devină o ruină industrială, cu consecințe economice și strategice grave.
Keywords: Ministerul Apărării, Ministerul Economiei, Damen Mangalia, Rheinmetall, Programul SAFE, CSAT, CITR, nave de patrulare, Marea Neagră, privatizare, industrie navală