Creștere semnificativă a magistraților în ultimul deceniu
România se clasează printre statele membre ale Uniunii Europene cu cel mai mare număr de judecători raportat la 100.000 de locuitori, o statistică publicată de Eurostat vineri, 17 iulie 2026, cu ocazia Zilei justiției penale internaționale. Potrivit datelor oficiale, țara noastră înregistra în 2024 un indice de 35,3 judecători la 100.000 de locuitori, plasându-se pe locul cinci în UE, după Croația (43,3), Slovenia (40,2), Luxemburg (36) și Bulgaria (35,4).
Această poziție reflectă o creștere considerabilă față de situația din 2015, când România avea 22,67 judecători la 100.000 de locuitori. Astfel, în decurs de nouă ani, numărul de magistrați pe cap de locuitor a crescut cu aproximativ 55%, un ritm superior mediei europene, care a înregistrat o scădere. Media UE a coborât de la 17,7 judecători la 100.000 de locuitori în 2014, la 15,7 în 2024, indicând o tendință generală de reducere a personalului judiciar în blocul comunitar, în contrast cu evoluția din România.
La polul opus al clasamentului european se află țări precum Irlanda, cu doar 3,6 judecători la suta de mii de locuitori în 2024, urmată de Austria (4,3), Spania (6,2), Cehia (6,7) și Italia (7,9). Această disparitate subliniază diferențele semnificative în organizarea sistemelor judiciare și în politicile de resurse umane din statele membre. De exemplu, în timp ce România și țările balcanice mențin un număr ridicat de judecători, statele vest-europene, cu sisteme juridice adesea mai vechi și tradiții diferite, tind să aibă un număr mai mic de magistrați.
Un alt aspect interesant al raportului Eurostat este cel legat de repartiția pe sexe în rândul judecătorilor. În aproape toate țările UE, femeile sunt majoritare în corpul magistraților. România nu face excepție, din totalul de 6.732 de judecători înregistrați în 2024, 4.401 fiind femei și 2.331 bărbați. Singura excepție notabilă este Irlanda, unde ponderea judecătorilor de sex masculin (56,4%) este mai mare decât cea a judecătorilor de sex feminin (43,6%), cu 110 bărbați față de 85 de femei. Această tendință generală de feminizare a magistraturii în UE ar putea fi atribuită mai multor factori, inclusiv accesului egal la educație juridică și schimbărilor culturale în percepția profesiilor juridice.
Contextul Zilei justiției penale internaționale, marcată pe 17 iulie, face trimitere la semnarea Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale în 1998, un document fundamental pentru justiția internațională, care abordează cazurile de genocid, crime împotriva umanității și crime de război. Această zi reamintește importanța unui sistem judiciar robust și independent, capabil să asigure respectarea legii și protejarea drepturilor fundamentale, atât la nivel național, cât și internațional.
Deși un număr mare de judecători poate fi interpretat ca un semn al angajamentului pentru justiție, experții subliniază că eficiența sistemului nu depinde exclusiv de cantitate, ci și de calitatea actului de justiție, de digitalizare și de o bună gestionare a resurselor. O creștere a numărului de judecători trebuie să fie însoțită de investiții în formare continuă, în infrastructură și în debirocratizare pentru a se traduce într-un sistem judiciar mai rapid și mai accesibil cetățenilor. Potrivit unor analize anterioare ale Comisiei Europene, România încă se confruntă cu provocări legate de durata procedurilor judiciare, în ciuda numărului mare de magistrați.
De ce contează
Poziția României în topul european al numărului de judecători este relevantă pentru cetățeni, deoarece un număr adecvat de magistrați ar trebui să contribuie la o justiție mai rapidă și mai eficientă. Cu toate acestea, statisticile Eurostat trebuie corelate cu indicatori precum durata medie a proceselor și gradul de încredere al publicului în justiție. O creștere a personalului judiciar fără o eficientizare a procedurilor și o îmbunătățire a calității actului de justiție riscă să nu aducă beneficii semnificative. Este esențial ca această resursă umană să fie utilizată optim pentru a reduce întârzierile și a asigura accesul echitabil la justiție.
În viitor, rămâne de văzut dacă această tendință de creștere a numărului de judecători se va menține și dacă va fi însoțită de o îmbunătățire a performanței sistemului judiciar românesc. Provocările includ gestionarea volumului mare de dosare, asigurarea independenței justiției și adaptarea la noile tehnologii. De asemenea, este important de monitorizat impactul reformelor legislative și al investițiilor în digitalizare asupra eficienței instanțelor.
O întrebare deschisă este dacă această creștere numerică este sustenabilă pe termen lung și dacă va contribui la alinierea României la standardele europene de celeritate și calitate a justiției.