Achiziții militare strategice cu localizare industrială
România a semnat până în prezent contracte în valoare de 7,5 miliarde de euro prin mecanismul european SAFE, a anunțat vineri, 17 iulie 2026, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, într-o conferință de presă. Printre cele mai recente acorduri finalizate se numără achiziția a 12 elicoptere de la Airbus și a 12 radare de la Thales, esențiale pentru modernizarea capacităților de apărare ale țării. „Această achiziție în comun, gestionată prin intermediul Ministerului Apărării din Franța, a facilitat obținerea unor prețuri substanțial mai mici și securizarea unor garanții de localizare industrială în România, asumate direct prin acordul cu Guvernul francez”, a declarat Miruță, conform relatărilor G4Media și Digi24.
Primul radar, vital pentru detectarea dronelor la joasă altitudine, va ajunge în țară peste 11 luni, o devansare semnificativă față de estimarea inițială de un an și jumătate. Livrarea elicopterelor va începe în luna a 38-a de la semnarea contractului, acestea urmând să interacționeze cu platforma IAR Ghimbav. Ministrul a estimat, pentru G4Media, o valoare a localizării industriale în România de aproximativ 10-15% pentru elicoptere. În cazul contractului cu Thales, localizarea este deja considerată semnificativă, având în vedere că Thales produce deja echipamente militare în România pentru alte state, angajând sute de ingineri români, și intenționează să își extindă capacitățile prin centre de excelență și creșterea numărului de angajați.
Toate contractele individuale care aveau termen limită 31 mai 2026 au fost semnate la timp, a subliniat Miruță. Acestea includ mașini de luptă ale infanteriei, muniție de calibrul 35 mm, sisteme antiaeriene Skynex și Skyranger, precum și proiecte din zona navală. Derularea contractelor navale a fost condiționată strict de finalizarea celorlalte acorduri, pentru a se asigura că partenerul industrial Rheinmetall va prelua și problemele de la Șantierul Naval Mangalia 2 Mai, sub sancțiunea neacordării certificatului de cooperare industrială necesar pentru plăți.
Până în anul 2030, autoritățile române își propun să semneze contracte suplimentare pentru sistemul de apărare antiaeriană IRIS-T, centrul de comandă SAMOC (Surface-to-Air Missile Operations Center), sistemele NSM (Naval Strike Missile) cu Norvegia și un proiect separat, de 200 de milioane de euro, pentru producția de drone în colaborare cu Ucraina. Acest proiect este condiționat de aprobarea Comisiei Europene.
Un aspect crucial al proiectului privind dronele este accentul pus pe suveranitatea tehnologică. Ministrul Miruță, cu expertiza sa de inginer software, a subliniat importanța ca armata română să dețină controlul exclusiv asupra codului-sursă utilizat de aceste echipamente. „Ca inginer software, care înțeleg multe dintre lucrurile care se petrec în zona de interconectare a sistemelor de apărare din Armata Română, apreciez că este critic ca software-ul pentru dronele care se vor produce în România să fie gestionat de Armata Română”, a declarat Miruță. Controlul intern va permite dronelor să proceseze automat date sensibile de la radare și avioane, fără a expune informații clasificate în exterior, garantând securitatea informațională.
Această strategie de achiziții și dezvoltare internă reflectă o tendință europeană de consolidare a capacităților de apărare în contextul geopolitic actual. Potrivit datelor Eurostat din 2023, cheltuielile militare ale statelor membre UE au crescut cu peste 30% față de 2020, România fiind printre țările care și-au asumat un angajament ferm de a aloca 2,5% din PIB pentru apărare. Această creștere este esențială nu doar pentru respectarea angajamentelor NATO, ci și pentru asigurarea securității naționale într-o regiune marcată de conflicte, cum este războiul din Ucraina.
De ce contează
Aceste contracte, în valoare totală de 7,5 miliarde de euro, sunt cruciale pentru modernizarea Armatei Române și pentru consolidarea capacității de apărare a țării. Achiziția de elicoptere și radare avansate, alături de planurile pentru sisteme antiaeriene și dezvoltarea de drone, plasează România într-o poziție mai puternică în contextul regional și internațional. Implicarea industriei românești, prin localizarea producției și dezvoltarea de centre de excelență, va crea noi locuri de muncă și va stimula transferul de tehnologie, contribuind la suveranitatea tehnologică și economică a României. Controlul asupra codului-sursă al dronelor este un pas strategic pentru securitatea națională pe termen lung.
Următorii pași includ implementarea rapidă a livrărilor, în special a primelor radare anti-dronă, și finalizarea contractelor planificate până în 2030, inclusiv parteneriatul cu Ucraina pentru producția de drone. Un aspect important va fi monitorizarea respectării clauzelor de localizare industrială și extinderea capacităților de producție internă. De asemenea, aprobarea Comisiei Europene pentru proiectul de drone cu Ucraina rămâne un punct cheie. Succesul acestor inițiative va depinde de o gestionare eficientă și transparentă a fondurilor și de o cooperare strânsă între Ministerul Apărării, industria națională și partenerii internaționali.
Capacitatea României de a integra aceste noi sisteme și de a le opera eficient va fi esențială pentru consolidarea apărării sale în fața amenințărilor emergente.