Beijingul își extinde influența tehnologică și diplomatică
Președintele chinez Xi Jinping a deschis, vineri, 17 iulie 2026, la Shanghai, cea mai importantă reuniune dedicată inteligenței artificiale din China, World Artificial Intelligence Conference (WAIC), prezentând ambiția Beijingului de a transforma progresele tehnologice ale țării într-un instrument de influență economică, diplomatică și geopolitică. În prima sa participare la acest eveniment, liderul chinez a pledat pentru o dezvoltare a inteligenței artificiale „centrată pe oameni” și pentru accesul statelor în curs de dezvoltare la noile tehnologii. „În condițiile în care inteligența artificială se dezvoltă cu o viteză uluitoare, trebuie să ne asigurăm că evoluția sa este una pozitivă”, a transmis Xi, cerând mecanisme de control mai precise și măsuri pentru prevenirea pierderii controlului asupra sistemelor avansate.
Discursul său a venit la numai o zi după ce reprezentanții a 29 de țări au semnat acordul pentru înființarea unei noi organizații internaționale în domeniul inteligenței artificiale, World AI Cooperation Organization (Organizația Mondială pentru Cooperare în Domeniul Inteligenței Artificiale), cu sediul la Shanghai. Prin această structură, China încearcă să obțină un rol central nu doar în dezvoltarea modelelor AI, ci și în stabilirea regulilor, standardelor și principiilor după care acestea vor funcționa la nivel mondial, potrivit Financial Times. China propusese crearea acesteia la conferința din 2025, însă abia acum au fost anunțați oficial membrii fondatori.
Printre membrii fondatori ai noii organizații se numără Rusia, Belarus, Serbia, Cuba, Brazilia și Venezuela, alături de zece state africane și 12 țări asiatice. Această alianță, axată pe Sudul global, contrastează cu inițiativele occidentale și subliniază dorința Chinei de a oferi o alternativă la ecosistemul tehnologic dominat de SUA. Sediul organizației va fi amplasat la Shanghai, principalul centru financiar al Chinei, consolidând poziția orașului ca hub global pentru AI. Oficial, structura va promova cooperarea internațională și guvernanța globală a inteligenței artificiale. În practică, ea îi poate oferi Beijingului o platformă permanentă prin care să influențeze standardele tehnice, regulile privind utilizarea modelelor și modul în care statele în curs de dezvoltare își construiesc infrastructura digitală.
Xi Jinping a anunțat, de asemenea, că Beijingul va oferi statelor în curs de dezvoltare 5.000 de locuri în programe de pregătire, seminare și cursuri dedicate inteligenței artificiale în următorii cinci ani. Această inițiativă vizează transferul de cunoștințe și expertiză, consolidând legăturile tehnologice cu țările partenere. China intenționează, de asemenea, să înființeze centre internaționale pentru aplicarea și cooperarea în domeniul AI, prin intermediul cărora tehnologia, expertiza și modelele dezvoltate de companiile chineze să poată fi utilizate în economiile emergente. Mesajul oficial al Beijingului, reiterat de presa de stat chineză, este că inteligența artificială nu trebuie să devină monopolul câtorva state sau companii, avertizând că accesul inegal la putere de calcul, date și specialiști riscă să creeze o nouă diviziune tehnologică între Nordul și Sudul global.
Inteligența artificială a devenit un instrument diplomatic cheie pentru Beijing, alături de investițiile tradiționale în infrastructură, energie, telecomunicații și transporturi. Un exemplu concret al acestei strategii a fost întâlnirea lui Xi Jinping cu președintele Kazahstanului, Kassîm-Jomart Tokaev, în marja conferinței. Liderul chinez i-a transmis că Beijingul este pregătit să împărtășească tehnologii din economia digitală și inteligența artificială pentru a sprijini transformarea digitală a Kazahstanului. Indonezia, de exemplu, și-a exprimat speranța că participarea la noua organizație va stimula finanțările în industriile de înaltă tehnologie și va accelera modernizarea economiei sale, potrivit informațiilor publicate înaintea semnării acordului. Această strategie vizează în special statele din Sudul global, unde costurile modelelor americane, lipsa centrelor de date și accesul limitat la cipuri avansate reprezintă obstacole importante, creând o oportunitate pentru oferta chineză.
Ambițiile diplomatice ale Beijingului sunt susținute de progresele rapide ale companiilor chineze în domeniul AI. Start-up-ul Moonshot a lansat un nou model lingvistic de mari dimensiuni care, potrivit primelor evaluări, se apropie de performanțele sistemelor dezvoltate de laboratoarele americane de frontieră. Modelele chineze sunt promovate în special prin prețurile mai reduse și posibilitatea de a fi instalate pe infrastructura proprie a companiilor. Companii occidentale precum DoorDash, Siemens și Airbnb se numără printre grupurile care au adoptat instrumente AI dezvoltate în China, atrase de costuri și de flexibilitatea tehnică. În paralel, China încearcă să reducă dependența de tehnologia americană. La conferința de la Shanghai, Huawei a prezentat sistemul Atlas 950 SuperPoD, un cluster destinat antrenării și rulării modelelor AI, construit în jurul procesoarelor chinezești Ascend și conceput să funcționeze fără cele mai avansate cipuri Nvidia, semnalând un efort de autonomie tehnologică.
Cursa dintre Statele Unite și China nu mai privește doar cine produce cele mai performante modele. Cele două puteri încearcă să impună viziuni diferite asupra modului în care inteligența artificială trebuie reglementată și distribuită. Washingtonul avertizează că o reglementare internațională prea strictă ar putea încetini inovația, în timp ce Beijingul își prezintă modelele accesibile și tehnologiile open-source drept bunuri publice care pot reduce inegalitățile globale. Noua organizație cu sediul la Shanghai ar putea deveni astfel contraponderea chineză la instituțiile și standardele susținute de SUA și de aliații occidentali. Prin cursuri, centre de cooperare, infrastructură și modele mai ieftine, Beijingul încearcă să lege dezvoltarea digitală a zeci de țări de ecosistemul tehnologic chinez, consolidându-și astfel sfera de influență.
De ce contează
Această mișcare strategică a Chinei are implicații profunde pentru ordinea tehnologică și geopolitică globală. Prin crearea unei organizații internaționale și prin programele de pregătire oferite, Beijingul nu doar că își exportă tehnologia, ci și își promovează propriile standarde și viziuni etice asupra AI. Aceasta ar putea duce la o fragmentare a guvernanței globale a AI, creând blocuri tehnologice distincte, cu riscul de a adânci diviziunile geopolitice. Pentru țările în curs de dezvoltare, oferta chineză reprezintă o alternativă viabilă la tehnologia occidentală, dar implică și alinierea la sistemul de valori și control al Beijingului, ceea ce poate influența libertatea digitală și suveranitatea datelor pe termen lung.
Pe termen scurt, crearea World AI Cooperation Organization și angajamentele de pregătire vor continua să consolideze influența Chinei în Sudul global, oferind o platformă pentru diseminarea tehnologiei și a expertizei chineze. Pe termen mediu și lung, rămâne de văzut dacă această structură va reuși să contrabalanseze inițiativele occidentale de reglementare a AI, precum și să stabilească standarde internaționale larg acceptate. O provocare majoră va fi menținerea unui echilibru între inovație rapidă și nevoia de control și etică, aspect subliniat chiar de președintele Xi Jinping.
Deschiderea unor noi centre de cooperare internațională și parteneriatele cu țări precum Kazahstanul vor fi indicatori ai succesului acestei strategii de extindere a ecosistemului tehnologic chinez la nivel global.