ANAR clarifică folosirea apei din fântâni
Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a respins categoric, vineri, 17 iulie 2026, informațiile false vehiculate în spațiul public, conform cărora cetățenii ar urma să plătească taxe sau să fie pedepsiți penal pentru utilizarea apei din fântânile proprii. Aceste clarificări vin în contextul unui proiect de lege aflat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, care transpune Directiva (UE) 2024/1203 privind protecția mediului prin dreptul penal.
„Proiectul de lege aflat în dezbatere publică pe site-ul de la Ministerul Mediului – România nu introduce taxe pentru apa utilizată în gospodării și nu transformă folosirea apei din fântâni într-o infracțiune”, a declarat un reprezentant al ANAR, subliniind că cetățenii pot continua să folosească gratuit apa din fântâni pentru băut, udat, adăpatul animalelor și alte nevoi casnice, fără a necesita obținerea unui aviz de gospodărire a apelor, conform Legii apelor nr. 107/1996.
Informațiile false, distribuite masiv în social media, au indus în eroare opinia publică, sugerând o posibilă taxare sau incriminare a activității de construire și utilizare a fântânilor personale. ANAR a asigurat publicul că aceste mesaje de tip „fake news” sunt „complet eronate”, proiectul de lege vizând exclusiv faptele grave împotriva mediului și captările ilegale de apă realizate în scopuri comerciale, care produc daune semnificative resurselor de apă din punct de vedere calitativ și cantitativ.
Conform articolului 9, alineatul (2) din Legea apelor, utilizarea apei de suprafață sau subterane este liberă pentru nevoi gospodărești, cu condiția ca debitul prelevat să nu depășească 0,2 litri pe secundă. Acest debit se traduce printr-un volum de aproximativ 12 litri pe minut, 720 de litri pe oră sau până la 17,28 metri cubi pe zi, în cazul unei funcționări continue. Acest nivel este considerabil mai mare decât consumul obișnuit al unei gospodării, asigurând că majoritatea utilizatorilor casnici nu vor fi afectați. Articolul 81, alineatul (2) din aceeași lege confirmă că persoanelor fizice care folosesc apa în aceste condiții nu li se aplică sistemul de contribuții, plăți, tarife și penalități specifice gospodăririi apelor.
Cu toate acestea, există o preocupare legitimă privind puțurile moderne, care, chiar și cele mai simple pompe, pot extrage 5.000 de litri de apă pe oră, depășind cu mult limita de 720 de litri pe oră menționată de ANAR. Această discrepanță ridică întrebări despre necesitatea unor apometre sau a unor reglementări specifice pentru puțurile cu debite mari, chiar și pentru uz casnic. Deși ANAR subliniază că fântânile sunt prevăzute expres în legea apelor ca fiind captări legale, distincția între o fântână tradițională și un puț forat adânc cu pompă puternică, chiar și pentru uz personal, ar putea necesita clarificări suplimentare.
Proiectul de lege, prin transpunerea Directivei (UE) 2024/1203, se concentrează pe „faptele grave împotriva mediului, precum poluarea severă, distrugerea ecosistemelor sau exploatarea ilegală a resurselor naturale care produce ori este susceptibilă să producă daune semnificative asupra apei, solului, aerului, ecosistemelor sau sănătății oamenilor”. Prin urmare, nu se poate echivala folosirea apei dintr-o fântână pentru uz casnic cu „captările ilegale de apă realizate la scară mare, în scop economic, cu încălcarea legii și cu efecte semnificative asupra resurselor de apă ori asupra celorlalți utilizatori”, așa cum precizează ANAR.
România se confruntă, la fel ca multe alte state membre UE, cu o intensificare a fenomenelor de secetă hidrologică, iar efectele schimbărilor climatice se resimt printr-o reducere a disponibilității resurselor de apă în numeroase bazine hidrografice. Potrivit Eurostat, în 2022, România s-a numărat printre țările europene cu cel mai mare deficit de apă pe cap de locuitor în anumite regiuni, o situație care impune o administrare responsabilă a resurselor și combaterea exploatărilor ilegale. De exemplu, în ultimii cinci ani, cazurile de captări ilegale depistate de Apele Române au crescut cu aproximativ 15% anual, indicând o presiune crescândă asupra resurselor.
Legislația europeană, prin directive precum cea transpusă, vizează armonizarea pedepselor penale pentru infracțiunile de mediu la nivelul Uniunii, asigurând un cadru legal mai robust pentru protejarea resurselor naturale. Contextul european subliniază importanța apei ca „resursă naturală limitată și un bun de interes public”, iar administrarea responsabilă a acesteia este o obligație esențială a autorităților statului pentru protejarea interesului public și a drepturilor cetățenilor. Această directivă înlocuiește Decizia-cadru 2003/80/JAI, extinzând lista infracțiunilor de mediu și consolidând cadrul de sancționare.
De ce contează
Clarificările ANAR sunt cruciale pentru a calma temerile cetățenilor și pentru a preveni dezinformarea. Asigurarea că utilizarea apei din fântânile proprii rămâne gratuită și legală este vitală pentru milioane de gospodării rurale din România care depind de această resursă. Totodată, distincția clară între uzul casnic și captările ilegale comerciale ajută la focalizarea eforturilor autorităților pe protejarea reală a mediului și a resurselor de apă, în contextul schimbărilor climatice și al secetelor tot mai frecvente. Această clarificare contribuie la menținerea încrederii publice în instituții și în procesul legislativ.
În ciuda asigurărilor ferme ale ANAR, discuția despre diferența dintre fântânile tradiționale și puțurile moderne, cu debite mult mai mari, rămâne deschisă și ar putea necesita o analiză mai detaliată în viitor. Este esențial ca autoritățile să comunice transparent și să adapteze legislația la realitățile tehnologice actuale, fără a impune sarcini nejustificate asupra cetățenilor onești.
Monitorizarea și gestionarea eficientă a resurselor de apă vor continua să fie o prioritate, având în vedere provocările climatice și necesitatea de a asigura accesul echitabil la apă pentru toți utilizatorii.