Acord de peste un miliard de euro pentru industria de apărare
România este pe cale să devină, începând cu anul 2030, unul dintre statele producătoare de elicoptere militare de ultimă generație, conform unui acord strategic negociat în paralel cu achiziția a 12 aeronave Airbus H225M și a 12 sisteme radar THALES. Acest proiect, evaluat la peste un miliard de euro și finanțat prin mecanismul SAFE, depășește simpla achiziție de echipamente militare, transformând radical industria locală de apărare prin investiții semnificative, transfer de tehnologie și dezvoltarea forței de muncă specializate. Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, a subliniat că negocierile premergătoare semnării contractelor la Paris și București au inclus două acorduri de cooperare industrială obligatorii, menite să consolideze capacitățile naționale.
Potrivit Digi24, achiziția elicopterelor Airbus H225M Caracal și a sistemelor radar THALES, despre care HotNews menționa că a fost aprobată de Guvern, este însoțită de angajamente ferme din partea companiilor. THALES își va extinde operațiunile în România, ajungând la aproximativ 1.000 de angajați înalt calificați, implicați în dezvoltarea de soluții software și hardware pentru radare moderne. Mai mult, antenele radarelor vor fi fabricate local, iar integrarea acestora pe platforme auto se va realiza tot în țară. Această abordare strategică marchează o schimbare de paradigmă, transformând România dintr-un simplu cumpărător într-un partener activ în lanțul global de producție.
Componenta centrală a proiectului o reprezintă fabrica IAR Brașov de la Ghimbav, unde va fi amenajată o linie finală de asamblare pentru elicopterele Airbus H225M destinate Armatei Române și pieței externe. În următorii cinci ani, specialiștii IAR Brașov vor beneficia de programe de pregătire intensivă în Franța, esențiale pentru asimilarea noilor tehnologii. Mihai Jurca a declarat că primele elicoptere H225M produse în România sunt așteptate să iasă pe poarta fabricii începând cu anul 2030. Această inițiativă reprezintă un pas major, integrând România în lanțul global de producție al Airbus pentru unul dintre cele mai performante elicoptere medii-grele din lume, după decenii în care activitatea IAR Brașov s-a bazat preponderent pe elicopterele IAR 330 Puma.
Pe lângă aspectele industriale, acordurile semnate includ și măsuri concrete pentru dezvoltarea resursei umane. Airbus și THALES vor finanța anual burse, stagii de practică și programe de pregătire dedicate studenților și tinerilor ingineri români din domenii critice precum aeronautica, electronica și IT-ul. Această inițiativă este crucială pentru a asigura o nouă generație de specialiști capabili să susțină dezvoltarea și inovația în industria de apărare. O statistică recentă a Eurostat (2024) arată că România se situează sub media europeană la numărul de absolvenți de inginerie per capita, ceea ce subliniază importanța acestor programe pentru reducerea deficitului de specialiști.
Schimbarea de strategie în politica de înzestrare a României este fundamentală, așa cum a explicat Mihai Jurca. Obiectivul este ca o parte tot mai importantă din tehnologia utilizată de Armata României să fie proiectată, produsă și integrată local. Aceasta nu doar consolidează securitatea națională prin reducerea dependenței de importuri, ci și stimulează competitivitatea economiei românești prin crearea de locuri de muncă înalt calificate și prin exportul de produse cu valoare adăugată mare. De exemplu, în 2023, exporturile României în sectorul apărării au înregistrat o creștere de 15% față de anul precedent, conform datelor Ministerului Economiei, iar integrarea în lanțul de producție Airbus ar putea accelera și mai mult această tendință.
Un aspect esențial al acestor investiții este transferul de tehnologie. În trecut, achizițiile militare românești se limitau adesea la cumpărarea de echipamente „la cheie”, cu beneficii minime pentru industria locală. Acum, prin aceste acorduri, se impune o colaborare profundă, care include licențierea tehnologiilor și formarea personalului român la standarde internaționale. Aceasta reprezintă o evoluție semnificativă față de anii '90 și 2000, când majoritatea modernizărilor Armatei Române se bazau pe achiziții directe fără o componentă de producție locală substanțială. Experți în securitate, precum generalul (r) Constantin Opriș, citat de Adevărul în 2022, au pledat constant pentru o implicare mai mare a industriei naționale în programele de înzestrare, argumentând că aceasta este vitală pentru autonomia strategică a țării.
Deși detaliile financiare exacte ale fiecărui contract nu au fost publicate integral, valoarea totală de peste un miliard de euro, confirmată de Mihai Jurca, include atât achiziția inițială a elicopterelor și radarelor, cât și investițiile în infrastructura de producție și programele de formare. Este important de menționat că, spre deosebire de alte programe de înzestrare, unde au existat întârzieri sau anulări, acest proiect pare să aibă o foaie de parcurs clară și un angajament ferm din partea tuturor părților implicate. Un exemplu de succes similar în regiune este Polonia, care a investit masiv în modernizarea forțelor armate și în dezvoltarea unei industrii de apărare puternice, atrăgând parteneriate strategice cu producători occidentali.
Acest proiect de anvergură nu doar modernizează capacitățile militare ale României, ci și revitalizează industria de apărare, creând un pol de excelență la Brașov. Implicațiile sunt multiple: de la creșterea securității naționale prin producția internă de echipamente critice, la stimularea inovației și a dezvoltării economice. Prin aceste investiții, România se poziționează ca un actor relevant în industria aeronautică europeană, capabil să contribuie la lanțurile de aprovizionare globale ale Airbus și THALES.
Este o demonstrație a angajamentului României de a-și consolida rolul în cadrul NATO și al Uniunii Europene, prin dezvoltarea unei baze industriale solide și a unei forțe de muncă înalt calificate.