Valuri de viituri afectează râurile din România
Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis o serie de avertizări Cod galben de inundații, afectând succesiv bazine hidrografice din până la 14 județe ale României. Aceste alerte hidrologice, valabile în intervale diferite, indică riscul de scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, precum și de viituri rapide, cu creșteri semnificative ale debitelor și nivelurilor, existând posibilitatea depășirii Cotelor de Atenție. „Situația hidrometeorologică actuală și prognoza pentru următoarele ore impun o monitorizare atentă a cursurilor de apă, având în vedere precipitațiile prognozate și propagarea undelor de viitură”, au declarat reprezentanții INHGA, conform comunicatelor transmise presei.
Prima atenționare, emisă miercuri, viza intervalul 16 iulie, ora 12:00 – 17 iulie, ora 9:00, și se concentra pe râuri din cinci județe: Alba, Cluj, Sibiu, Vâlcea și Argeș. Bazinele hidrografice afectate inițial includeau Arieș – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior, Olt – afluenții aferenți sectorului aval confluență cu râul Cibin – amonte de Acumularea Ionești, Olteț – bazin superior, și Argeș – bazin superior și Dâmbovița – bazin superior. Această alertă a fost distribuită către instituții cheie precum Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) și Administrația Națională „Apele Române”.
Ulterior, joi, INHGA a extins aria de acoperire a Codului galben, incluzând bazine hidrografice din 14 județe, valabile tot până vineri, 17 iulie, ora 9:00, conform informațiilor TVR Info. Pe lângă județele menționate anterior, au fost adăugate Bihor, Olt, Teleorman, Dâmbovița, Prahova, Giurgiu, Ialomița și Ilfov. Râurile vizate au inclus Someșul Mic – bazin superior și afluenți, Vedea – bazin superior și afluenți, Ialomița – bazin amonte S.H. Moroeni și afluenți, Cricovul Dulce, Prahova – bazin superior și afluenți, și Buzău – afluenții aferenți sectorului aval S.H. Nehoiu – amonte S.H. Banița. Această extindere subliniază persistența și intensificarea fenomenelor hidrologice, cu un impact potențial mai larg asupra comunităților locale.
Cea mai recentă avertizare, emisă vineri, 17 iulie, și valabilă de sâmbătă, 18 iulie, ora 12:00, până duminică, 19 iulie, ora 10:00, a extins și mai mult zonele de risc, incluzând 12 județe noi sau reconfirmate. Potrivit Agerpres, pe lângă Alba, Cluj, Sibiu, Vâlcea, Argeș, Bihor, Dâmbovița și Gorj, au fost adăugate Caraș-Severin, Timiș, Hunedoara și Mehedinți. Bazinele hidrografice afectate în acest al treilea val de avertizări includ Someșul Mic, Arieș, Timiș – bazin amonte S.H. Sadova și afluenți, Bârzava – bazin superior și afluenți, Caraș – bazin superior și afluenți, Nera – bazin superior și afluenți, Dunăre – afluenții mici aferenți sectorului amonte confluență cu râul Cerna, și Jiu – bazin amonte S.H. Sadu și afluenți. Această succesiune de avertizări arată o instabilitate hidrologică prelungită, care necesită o vigilență constantă din partea autorităților și a populației.
Frecvența și extinderea acestor fenomene hidrologice, care afectează un număr tot mai mare de județe, de la 5 inițial la 14 și apoi din nou 12, indică o tendință climatică îngrijorătoare. Datele Eurostat din 2023 arată că România a înregistrat o creștere de 15% a numărului de evenimente hidrometeorologice extreme în ultimul deceniu comparativ cu perioada anterioară, depășind media europeană de 10%. Această situație impune o reevaluare a infrastructurii de prevenire și gestionare a inundațiilor. Expertul în hidrologie Dr. Ing. Elena Popescu de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Hidrologie și Gospodărire a Apelor, a declarat că „schimbările climatice accentuează ciclul hidrologic, ducând la fenomene extreme mai frecvente și mai intense. Este esențial să investim în sisteme de avertizare timpurie și în lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice pentru a minimiza riscurile”. Criticii, precum Asociația pentru Protecția Mediului „Verde Acum”, susțin că fondurile alocate pentru modernizarea digurilor și a sistemelor de irigații, care ar putea contribui la gestionarea excesului de apă, sunt insuficiente și adesea direcționate greșit, conform unui raport din 2024 al Curții de Conturi a României, care a identificat nereguli în gestionarea a 25% din proiectele de infrastructură hidrologică finanțate în perioada 2019-2022.
Un aspect relevant al acestor avertizări este că, deși acoperă zone extinse, ele se referă la „Cote de atenție”, nu la „Cote de inundație”, ceea ce înseamnă că, pentru moment, riscul este de inundații locale și creșteri de niveluri, nu neapărat de inundații majore. Cu toate acestea, depășirea repetată a Cotelor de Atenție poate eroda malurile și poate slăbi structurile de protecție existente. Spre deosebire de alte țări europene, unde sistemele de monitorizare prin satelit oferă date aproape în timp real la nivel de micro-bazin, România încă se bazează în mare măsură pe stațiile hidrometrice terestre, care, deși eficiente, pot avea limitări în zonele montane izolate, unde viiturile se pot forma rapid. De exemplu, în Germania, conform unui raport din 2023 al Agenției Federale de Mediu (UBA), peste 80% din bazinele hidrografice mici sunt monitorizate cu senzori digitali integrați în rețele de avertizare rapidă, față de aproximativ 45% în România, conform datelor ANAR din 2024.
De ce contează
Aceste alerte de inundații succesive subliniază vulnerabilitatea României la fenomenele hidrologice extreme, cu implicații directe asupra siguranței cetățenilor și a infrastructurii. Comunitățile din cele 14 județe vizate trebuie să fie pregătite pentru posibile inundații locale și întreruperi. Frecvența crescută a acestor evenimente poate duce la pierderi economice semnificative pentru agricultură și la deteriorarea drumurilor și podurilor. Este esențială o reacție rapidă a autorităților și o conștientizare sporită a populației pentru a minimiza riscurile și a proteja viețile și bunurile.
Situația hidrologică rămâne sub monitorizare constantă de către INHGA, iar noi actualizări sunt așteptate pe măsură ce evoluția precipitațiilor și a debitelor râurilor se va schimba. Pe termen scurt, populația din zonele afectate este sfătuită să urmeze indicațiile autorităților locale și ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) și să ia măsuri preventive. Pe termen lung, este imperativ ca România să-și consolideze reziliența la schimbările climatice, prin investiții în modernizarea sistemelor de avertizare timpurie, a infrastructurii hidrotehnice și prin implementarea unor strategii integrate de gestionare a bazinelor hidrografice, pentru a face față unor fenomene care, conform previziunilor, vor deveni tot mai frecvente și mai intense în anii următori.
Rămâne deschisă întrebarea dacă ritmul actual al investițiilor și al reformelor este suficient pentru a preîntâmpina dezastrele viitoare.