Fraude cu pensii, rețineri și prejudicii de milioane
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a transmis joi, 16 iulie 2026, un mesaj cu tentă ironică la adresa ministrului Muncii, Simona Bucura-Oprescu, (n.a. în trecut, Raluca Pîslaru), în contextul perchezițiilor ample desfășurate la Casa de Pensii a Municipiului București. Acest mesaj, „Scuze că nu am anunțat înainte”, a fost publicat pe pagina de Facebook a instituției, ca răspuns la criticile anterioare ale ministrului privind lipsa de comunicare în cazul unor operațiuni similare. Operațiunea a vizat destructurarea unei grupări infracționale specializate în obținerea ilegală de pensii, prin falsificarea vechimii în muncă pentru sute de beneficiari, generând un prejudiciu semnificativ bugetului de stat.
Potrivit surselor judiciare citate de Gândul, perchezițiile efectuate miercuri dimineață au vizat inclusiv biroul unui funcționar al Casei de Pensii București, Laurențiu Ionescu, suspectat de implicare directă în schema de fraudare. Acesta ar fi încercat să ascundă sume mari de bani în timpul perchezițiilor, declarând inițial că nu deține sume majore în imobil. Cu toate acestea, ofițerii de la crimă organizată au descoperit ulterior 8.000 de lei în plicuri, într-o borsetă, și încă 58.000 de lei și 11.000 de euro ascunși într-un dulap de haine. Sursele Gândul au menționat că, ulterior, funcționarul ar fi colaborat integral cu anchetatorii, oferind informații noi, ceea ce i-ar putea aduce beneficii juridice. După audieri, procurorii DIICOT au dispus măsura controlului judiciar în cazul său.
În total, șapte persoane au fost reținute în acest dosar, dintre care șase vor fi prezentate instanței cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, conform unui comunicat al Poliției Române. Printre persoanele reținute se numără și un expert judiciar în legislația muncii și un fost angajat al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM), care în prezent activa în mediul privat. Acesta din urmă ar fi deținut aproximativ 160 de ștampile, folosite pentru parafarea documentelor în procesul de pensionare și a declarațiilor D112, care atestau vechimea în muncă.
Anchetatorii au ridicat, în urma descinderilor, sume considerabile de bani: 114.330 de euro și 373.490 de lei, conform Poliției Române. De asemenea, au fost confiscate 110 dispozitive de stocare a datelor, patru token-uri pentru semnătură digitală, 160 de ștampile cu diverse impresiuni, 87 de carnete de muncă în original, documente, înscrisuri olografe, un laptop și două telefoane mobile. Un alt aspect important relevat de sursele Gândul este lipsa unui „liant informatic facil” între ANAF și Casa de Pensii, care să permită verificarea rapidă a fraudelor. Această breșă a permis grupării să implementeze vechime fictivă pe firme radiate la momentul introducerii declarațiilor D112, fără ca statul să poată verifica eficient mecanismul de fraudare.
DIICOT a precizat că gruparea infracțională a acționat începând cu anul 2018, introducând online, în bazele de date ale ANAF, date informatice nereale prin declarații fiscale D112. Acestea atestau o vechime fictivă în muncă pentru peste 860 de persoane, cu scopul de a fi utilizate de Casele de Pensii pentru emiterea deciziilor de pensionare sau majorarea cuantumului pensiei. Pentru aceste servicii, beneficiarii plăteau sume cuprinse între 15.000 și 50.000 de lei. Prejudiciul total estimat până la 31 decembrie 2024 se ridică la aproximativ 7 milioane de lei, având un caracter evolutiv.
Gruparea, care nu avea un lider clar sau o ierarhie strictă, era formată din șapte membri, inclusiv doi funcționari publici, și sprijinită de alți 13 suspecți. Aceștia se ocupau de identificarea firmelor și asociațiilor fantomă (asociații nonprofit fără activitate, societăți comerciale de tip fantomă), găsirea beneficiarilor, întocmirea documentelor false și colectarea banilor. Mecanismul implica utilizarea datelor de identificare ale unor persoane vulnerabile pentru a emite documente ce atestau, nereal, calitatea de angajat. Ulterior, aceștia verificau vizibilitatea informațiilor în bazele de date și ofereau consultanță juridică pentru obținerea vechimii fictive. Peste 170 dintre beneficiari au folosit deja aceste documente pentru a obține o decizie de pensionare sau pentru a-și majora pensia, conform procurorilor. Această fraudă subliniază vulnerabilitățile sistemului informatic și de control ale instituțiilor publice, care permit astfel de acțiuni de criminalitate organizată să prospere, afectând bugetul de stat și echitatea socială.
De ce contează
Acest caz de fraudă masivă cu pensii are implicații profunde pentru stabilitatea sistemului de pensii din România și pentru încrederea publicului în instituțiile statului. Prejudiciul de 7 milioane de lei, cu caracter evolutiv, reprezintă bani publici deturnați, care ar fi putut fi folosiți pentru investiții în sănătate, educație sau alte domenii esențiale. Falsificarea vechimii în muncă pentru sute de persoane subminează principiul contributivității și creează inechități majore între cetățenii care au muncit legal și cei care au beneficiat de pensii necuvenite. Mai mult, breșa informatică dintre ANAF și Casa de Pensii, evidențiată de anchetatori, arată o vulnerabilitate sistemică ce trebuie corectată urgent pentru a preveni viitoare fraude de o asemenea anvergură.
Ancheta DIICOT continuă, iar cele șase persoane reținute urmează să fie prezentate instanței cu propunere de arestare preventivă. Rămâne de văzut ce măsuri vor fi luate la nivel instituțional pentru a remedia deficiențele semnalate în sistemele informatice ale ANAF și Casei Naționale de Pensii Publice. De asemenea, este crucial de monitorizat modul în care autoritățile vor recupera prejudiciul și vor asigura că pensiile obținute ilegal vor fi anulate, iar beneficiarii trași la răspundere.
Acest caz ridică, de asemenea, întrebări despre eficiența controalelor interne și necesitatea unei digitalizări integrate și sigure a bazelor de date ale instituțiilor statului, pentru a preîntâmpina astfel de scheme infracționale pe viitor.