Funcționari publici implicați în fraude cu pensii
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), în colaborare cu polițiști ai Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate, au desfășurat miercuri, 15 iulie 2026, 30 de percheziții în București și șapte județe (Ilfov, Teleorman, Constanța, Giurgiu, Ialomița, Călărași și Galați), vizând destructurarea unei rețele infracționale care „vindea” vechime fictivă în muncă. Potrivit news.ro și DIICOT, gruparea, formată din șapte membri, dintre care doi funcționari publici, acționa încă din 2018 și a generat o pagubă de aproximativ 7 milioane de lei bugetelor Caselor teritoriale de Pensii până la 31 decembrie 2024, sumă cu caracter evolutiv. "Prin depunerea acestor declaraţii fiscale s-a urmărit crearea unui istoric scriptic în câmpul muncii pentru beneficiarii pensiilor, astfel încât aceştia să îndeplinească condiţiile de eligibilitate impuse de Casele de Pensii din punct de vedere al veniturilor realizate", a precizat DIICOT.
Președintele Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), Nicolae Giugea, a confirmat implicarea instituției în anchetă, declarând la România TV că "Noi suntem cei care am stabilit prejudiciul. Casa de Pensii a stabilit acel prejudiciu de 7 milioane de lei, în urma unor solicitări făcute de Parchetul de pe lângă Înalta Curte." El a adăugat că, deocamdată, un singur angajat al Casei de Pensii este vizat în dosar, calificând situația drept "o palmă uriașă pe obrazul colegilor noștri." Surse judiciare, citate de news.ro, au indicat că instituția publică percheziționată este Casa de Pensii a Municipiului București, iar una dintre percheziții a vizat biroul unui funcționar public angajat al acesteia.
Modul de operare al grupării era complex și bine structurat. Membrii identificau asociații non-profit fără activitate și societăți comerciale „fantomă”, ale căror situații contabile erau folosite pentru a angaja fictiv persoane interesate să obțină vechime în muncă. Aceste persoane, adesea vulnerabile sau cu o situație financiară precară, plăteau sume cuprinse între 15.000 și 50.000 de lei pentru a-și crea un istoric scriptic în câmpul muncii. Ulterior, datele lor de identificare erau utilizate pentru a introduce online, în bazele de date ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), declarații fiscale D112 (declarația privind obligația de plată a contribuțiilor sociale, impozitul pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate) cu informații nereale. Aceste declarații atestau o vechime fictivă și plata contribuțiilor sociale, chiar dacă beneficiarii nu fuseseră niciodată angajați la respectivele entități.
DIICOT a subliniat că aceste informații false erau apoi folosite de Casele de Pensii competente pentru emiterea deciziilor de pensionare sau pentru stabilirea unui cuantum majorat al pensiilor. Până în prezent, au fost identificați peste 860 de "beneficiari" ai acestei scheme, cărora li s-a generat o vechime nereală în muncă pe parcursul a 5 ani. Dintre aceștia, peste 170 de persoane ar fi utilizat deja aceste documente false pentru a obține o pensie sau pentru a-și majora cuantumul acesteia. Anchetatorii au constatat că, în unele cazuri, pensii au fost acordate unor persoane care, fără aceste perioade de activitate introduse în mod fictiv, nu ar fi îndeplinit condițiile legale pentru pensionare.
Structura grupării era descrisă de anchetatori ca fiind "colaborativă, egalitaristă, bazată pe interdependența pozitivă, fără lider sau o ierarhie", reunind cei șapte membri principali. Pe lângă aceștia, grupul infracțional organizat a fost sprijinit de alți 13 suspecți, cu rol de "susținere, dezvoltare și sprijin", toți aflați sub coordonarea palierului central, conform DIICOT. Membrii nucleului aveau rol decizional și de coordonare, identificând societăți și persoane, introducând date în sistemele informatice ale instituțiilor publice și colectând sumele de bani. Palierele secundare intermediau schimbul de informații și ofereau consultanță juridică specializată în dreptul muncii și asigurărilor sociale pentru rezolvarea situațiilor punctuale ale beneficiarilor.
În dosar sunt implicați, potrivit unor surse judiciare menționate de HotNews, un funcționar de la Casa de Pensii București, un expert judiciar și un fost angajat al Inspectoratului Teritorial de Muncă. Aceste detalii completează informațiile DIICOT despre cei doi funcționari publici din nucleul grupării. Acțiunea de percheziție și audieri, care se desfășoară la sediul DIICOT – Structura Centrală, beneficiază de sprijinul mai multor Brigăzi și Servicii de Combatere a Criminalității Organizate din județele vizate, precum și al Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei, subliniind amploarea operațiunii.
Acest tip de fraudă, care manipulează datele din sistemul public de pensii, nu este un fenomen izolat în România. Cazuri similare au fost documentate și în anii anteriori, demonstrând vulnerabilitatea sistemelor informatice și necesitatea unor controale mai riguroase. De exemplu, în 2022, un raport al Curții de Conturi a României atrăgea atenția asupra unor deficiențe în gestionarea contribuțiilor sociale și a evidențelor stagiilor de cotizare, care pot permite astfel de fraude. Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, unde digitalizarea avansată și interconectarea bazelor de date reduc substanțial posibilitățile de fraudare, România încă se confruntă cu provocări semnificative în asigurarea integrității datelor din sistemul de pensii.
De ce contează
Această operațiune DIICOT este crucială pentru integritatea sistemului public de pensii din România. Frauda cu vechime fictivă în muncă subminează principiul contributivității, pe care se bazează sistemul de asigurări sociale, și duce la plata unor pensii necuvenite din fondurile publice. Prejudiciul de 7 milioane de lei, calculat până la sfârșitul anului 2024 și în continuă creștere, afectează direct bugetul de stat și, implicit, pe toți contribuabilii români. De asemenea, implicarea funcționarilor publici în astfel de scheme erodează încrederea cetățenilor în instituțiile statului și subliniază necesitatea unor măsuri anticorupție mai ferme și a unei digitalizări securizate a tuturor bazelor de date.
Următoarele etape ale anchetei vor clarifica în detaliu rolul fiecărui suspect și vor determina amploarea reală a fraudei. Audierile la sediul DIICOT – Structura Centrală sunt în plină desfășurare, iar procurorii vor decide asupra măsurilor preventive împotriva membrilor grupării. Este de așteptat ca numărul beneficiarilor și valoarea prejudiciului să crească pe măsură ce ancheta avansează. De asemenea, un aspect important va fi modul în care Casele de Pensii vor gestiona recuperarea sumelor plătite necuvenit și cum vor fi corectate deciziile de pensionare emise pe baza documentelor false.
Pe termen lung, acest caz ar putea accelera implementarea unor sisteme informatice mai sigure și a unor proceduri de verificare mai stricte pentru a preveni fraude similare în viitor.