Prejudiciu de 7 milioane lei din pensii obținute fictiv
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) – Structura Centrală, în colaborare cu polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București, au efectuat miercuri, 15 iulie 2026, 30 de percheziții în București și în șapte județe (Ilfov, Teleorman, Constanța, Giurgiu, Ialomița, Călărași și Galați), inclusiv la sediul Casei Naționale de Pensii Publice. Aceste acțiuni vizează destructurarea unui grup infracțional organizat acuzat de fals informatic, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și folosirea de informații nedestinate publicității, conform comunicatului oficial al DIICOT. Ancheta a scos la iveală un mecanism prin care vechimea în muncă era falsificată pentru emiterea ilegală a deciziilor de pensionare, generând un prejudiciu considerabil la bugetul de stat. „Astăzi suntem și la Casa de Pensii. Scuze că nu am anunțat înainte!”, a transmis ironic DIICOT pe pagina oficială de Facebook, o aluzie la declarațiile recente ale ministrului demis Dragoș Pîslaru.
Potrivit G4Media, grupul infracțional ar fi fost format din șapte membri, dintre care doi funcționari publici, cu susținerea altor 13 persoane. Printre aceștia, surse citate de G4Media, au menționat pe Laurențiu Ionescu, angajat al Casei Naționale de Pensii, Ionuț Bumbu, Vasile Zlateanu și Ionuț Auraș Savu. Aceștia sunt suspectați că, începând cu anul 2018, au introdus date informatice nereale în baza de date a ANAF, prin depunerea de declarații 112 (declarația privind obligația de plată a contribuțiilor sociale, impozitul pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate). Aceste declarații atestau o vechime fictivă în muncă pentru sute de persoane, cu scopul de a fi utilizate de Casele de Pensii competente pentru stabilirea și majorarea pensiilor.
Modul de operare al grupului implica utilizarea de asociații nonprofit fără activitate și societăți comerciale de tip fantomă, precum și a datelor de identificare ale unor persoane vulnerabile, pentru a crea documente care atestau, în mod nereal, calitatea de angajat. Beneficiarii acestor scheme plăteau sume cuprinse între 15.000 și 50.000 de lei pentru a obține vechime fictivă. Deși persoanele respective nu au lucrat niciodată la societățile sau asociațiile controlate de grup, depunerea declarațiilor 112 le-a conferit în mod fictiv și retroactiv calitatea de angajați, îndeplinind astfel condițiile de eligibilitate impuse de Casele de Pensii din punct de vedere al veniturilor realizate.
Până în prezent, ancheta a stabilit că, pe parcursul a cinci ani, a fost generată o vechime nereală în muncă pentru peste 860 de persoane. Mai mult, aceste declarații au fost folosite pentru majorarea cuantumului pensiilor sau pentru emiterea deciziilor de pensionare la solicitarea a peste 170 de persoane. Prejudiciul total cauzat bugetelor Caselor de Pensii competente este estimat la aproximativ 7.000.000 lei, calculat până la data de 31 decembrie 2024, valoarea sa fiind în creștere constantă. În unele cazuri, pensii au fost acordate unor persoane care, fără aceste perioade de vechime introduse în mod nereal, nu ar fi beneficiat de acest drept.
Nucleul grupării, descris de DIICOT ca fiind constituit pe principiul colaborativ și egalitarist, fără un lider clar sau o ierarhie strictă, reunea cei șapte membri cu rol decizional și de coordonare. Aceștia identificau entitățile juridice pretabile pentru angajări fictive și persoanele interesate, introduceau și validau datele informatice false în sistemele ANAF și colectau sumele de bani. Palierele secundare, formate din cei 13 suspecți, aveau rolul de a intermedia schimbul de informații, genera documente și colecta fonduri, oferind chiar și consultanță juridică specializată în dreptul muncii și asigurărilor sociale.
Ironia DIICOT, postată pe rețelele sociale, face referire la o controversă recentă privind declarațiile ministrului demis al Muncii, Dragoș Pîslaru. Acesta solicitase clarificări de la DIICOT și susținuse că ar fi trebuit să fie anunțat despre perchezițiile efectuate în „azilele groazei” din Bihor, o intervenție considerată de procurori drept o „ingerință gravă și nepermisă în activitatea de urmărire penală”. DIICOT a subliniat că procedura de urmărire penală este nepublică, iar Ministerul Muncii nu are calitate procesuală pentru a solicita acces la actele dosarului, conform Codului de procedură penală. Această replică a procurorilor subliniază independența justiției și critică încercările de imixtiune politică în anchetele penale.
Acțiunea de astăzi beneficiază de sprijinul polițiștilor Brigăzilor de Combatere a Criminalității Organizate din Constanța, Galați, Ilfov, Teleorman, Giurgiu, Ialomița, Călărași, precum și al jandarmilor Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei. Toate audierile se desfășoară la sediul DIICOT – Structura Centrală. Este important de precizat că, pe întreg parcursul procesului penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție, o garanție fundamentală a statului de drept.
De ce contează
Acest caz subliniază vulnerabilitățile sistemului de pensii din România și modul în care grupuri infracționale pot exploata lacunele legislative și informatice pentru a obține beneficii ilicite. Falsificarea vechimii în muncă nu doar că generează un prejudiciu semnificativ bugetului de stat, afectând sustenabilitatea sistemului de pensii pentru contribuabilii onești, dar subminează și încrederea publicului în instituțiile statului. Descoperirea unui astfel de mecanism complex, cu implicarea unor funcționari publici, ridică semne de întrebare asupra integrității anumitor segmente ale administrației publice și necesită o reformă urgentă pentru a preveni viitoare fraude de acest tip.
Ancheta DIICOT este în plină desfășurare, iar numărul exact al beneficiarilor și valoarea finală a prejudiciului ar putea crește pe măsură ce cercetările avansează. Rămâne de văzut dacă vor fi identificate și alte persoane implicate, atât din rândul funcționarilor publici, cât și al beneficiarilor pensiilor obținute ilegal. De asemenea, este crucial de monitorizat modul în care autoritățile, în special Casa Națională de Pensii și ANAF, vor implementa măsuri pentru a consolida sistemele de verificare și a preveni repetarea unor astfel de fraude pe viitor.
Acest caz ar putea declanșa o revizuire amplă a procedurilor de validare a vechimii în muncă și a modalităților de combatere a corupției în instituțiile publice esențiale.