Ancheta vizează un prejudiciu de peste 7 milioane de lei
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) au desfășurat miercuri, 15 iulie 2026, percheziții la sediul Casei de Pensii a Municipiului București, precum și la alte adrese, într-un dosar complex de fraudă. Anchetatorii suspectează o rețea specializată în falsificarea adeverințelor de vechime în muncă, prin care statul român ar fi fost prejudiciat cu peste 7 milioane de lei, conform surselor judiciare citate de Gândul și România TV.
Operațiunea DIICOT Central, confirmată de surse judiciare pentru Gândul și România TV, vizează un mecanism infracțional elaborat. Potrivit informațiilor obținute de Gândul, aproximativ 900 de persoane ar fi beneficiat de vechimi în muncă falsificate. Aceste persoane ar putea fi audiate pentru a explica modul în care le-a fost majorată artificial vechimea și dacă au contribuit financiar la această schemă ilegală. Până la momentul redactării acestei sinteze, DIICOT nu a emis un comunicat oficial cu detalii despre operațiune.
Schema de fraudă, așa cum este descrisă de sursele judiciare pentru Gândul, implica introducerea în sistem a unor declarații fiscale (formularul 112) vechi de până la zece ani. Aceste declarații conțineau date false privind vechimea în muncă a unor persoane, creând astfel o vechime fictivă. Ulterior, pe baza acestor documente falsificate, beneficiarii obțineau drepturi de pensie majorate și alte beneficii sociale, cauzând un prejudiciu semnificativ bugetului de stat. „Introduceau declarații fiscale 112 vechi de 10 ani și creau vechime fictivă în muncă și luau pensii”, au precizat surse pentru Gândul.
Prejudiciul estimat, care depășește 7 milioane de lei, a fost calculat doar până la nivelul anului 2024, conform acelorași surse citate de Gândul și România TV. Anchetatorii au oprit colectarea de date după această dată pentru a nu perturba investigația în curs. Această cifră subliniază amploarea fraudei și impactul financiar asupra sistemului public de pensii, care se confruntă deja cu provocări structurale și demografice.
În vizorul procurorilor se află mai multe persoane suspecte, cu roluri distincte în cadrul rețelei infracționale. Printre acestea se numără un angajat al Casei de Pensii a Municipiului București, ceea ce sugerează o posibilă complicitate internă, un expert judiciar pe legislația muncii, un contabil și reprezentanți ai mai multor societăți comerciale. Față de toate aceste persoane se efectuează percheziții, urmând ca ulterior să fie aduse la sediul central al DIICOT pentru audieri și pentru a se decide măsurile procesuale necesare, conform informațiilor obținute de Gândul și România TV.
Această anchetă vine în contextul unor eforturi constante ale autorităților române de a combate frauda în sistemele publice, în special cele legate de pensii și asistență socială. În trecut, au existat numeroase cazuri de falsificare a actelor de studii sau a adeverințelor medicale pentru obținerea de beneficii ilegale. Spre exemplu, în 2023, Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a identificat peste 5.000 de dosare cu suspiciuni de fraudă la nivel național, multe dintre ele vizând vechimea în muncă sau gradul de invaliditate.
La nivel european, România se confruntă cu o presiune demografică asupra sistemului de pensii, având una dintre cele mai mari rate de dependență a vârstnicilor din UE, conform datelor Eurostat din 2024. Orice fraudă care afectează integritatea sistemului de contribuții și beneficii are un impact direct asupra stabilității financiare și asupra încrederii publice. Această situație este agravată de o rată ridicată a muncii la negru, estimată la aproximativ 25% din economia informală în 2022, ceea ce privează bugetul de stat de contribuții esențiale.
Implicațiile acestei anchete sunt semnificative. Pe lângă recuperarea prejudiciului, care este o prioritate, este esențială identificarea vulnerabilităților din sistemul Casei de Pensii care au permis o astfel de fraudă extinsă. O astfel de rețea, care a funcționat pe parcursul mai multor ani și a implicat sute de beneficiari, indică o breșă de securitate internă și o lipsă de control eficient. Măsurile ulterioare ar trebui să includă nu doar sancționarea celor implicați, ci și implementarea unor mecanisme de verificare mai robuste și digitalizarea proceselor pentru a preveni fraude similare în viitor.
După finalizarea perchezițiilor, persoanele vizate vor fi conduse la sediul DIICOT pentru audieri, unde procurorii vor decide asupra măsurilor procesuale, inclusiv rețineri sau arestări preventive. Așteptăm un comunicat oficial din partea DIICOT care să ofere detalii suplimentare despre numărul exact de percheziții, numărul de suspecți și etapele următoare ale anchetei.
Acest caz subliniază necesitatea unei vigilențe continue și a unei reforme profunde în administrația publică pentru a asigura corectitudinea și echitatea în distribuirea beneficiilor sociale.