Percheziții simultane în opt județe și la Brăila
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) – Structura Centrală, în colaborare cu polițiști și jandarmi, au desfășurat miercuri, 15 iulie 2026, și joi, 16 iulie 2026, două acțiuni de amploare vizând destructurarea a două grupări infracționale distincte. O operațiune a vizat o fraudă masivă la Casa Națională de Pensii, cu percheziții în București și șapte județe, în timp ce o alta a vizat o grupare violentă din Brăila, acuzată de tentativă de omor, cămătărie și trafic de persoane, cu descinderi în Brăila și Galați, inclusiv la un penitenciar. Ambele acțiuni subliniază eforturile autorităților de a combate criminalitatea organizată la nivel național, vizând atât infracțiuni economice complexe, cât și fapte de violență extremă.
În cazul fraudei la Casa de Pensii, procurorii DIICOT, împreună cu polițiști de la Brigada de Combatere a Criminalității Organizate București, au pus în aplicare 30 de mandate de percheziție în București și județele Ilfov, Teleorman, Constanța, Giurgiu, Ialomița, Călărași și Galați. Această acțiune vizează o grupare infracțională acuzată de constituirea unui grup infracțional organizat, fals informatic, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și folosirea de informații nedestinate publicității. Potrivit surselor G4Media, nucleul grupului infracțional ar fi format din Laurențiu Ionescu, angajat al Casei Naționale de Pensii, Ionuț Bumbu, Vasile Zlateanu și Ionuț Auraș Savu.
Anchetatorii susțin că, începând cu anul 2018, gruparea ar fi introdus în bazele de date ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) date informatice nereale, prin depunerea de declarații fiscale D112 false. Aceste declarații, care atestă obligația de plată a contribuțiilor sociale, impozitul pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, au fost folosite pentru a crea o vechime fictivă în muncă. Scopul era obținerea ilegală sau majorarea cuantumului pensiilor pentru peste 860 de persoane, care, în lipsa acestei vechimi fictive, nu ar fi fost eligibile. Prejudiciul calculat de procurori se ridică la aproximativ 7.000.000 lei până la 31 decembrie 2024, având un caracter evolutiv, valoarea sa continuând să crească.
Metoda folosită de membrii grupului infracțional implica utilizarea de asociații nonprofit fără activitate și societăți comerciale de tip fantomă. De asemenea, erau folosite datele de identificare ale unor persoane vulnerabile pentru a emite documente care atestau, în mod nereal, calitatea de angajat. Beneficiarii vechimii fictive plăteau sume cuprinse între 15.000 și 50.000 lei pentru aceste servicii. DIICOT a precizat că, deși beneficiarii pensiilor nu au fost niciodată angajați la societățile și asociațiile controlate de grupare, aceștia au dobândit fictiv și retroactiv calitatea de angajat. Nucleul grupării, format din 7 membri, dintre care doi funcționari publici, a fost sprijinit de alți 13 suspecți cu rol de susținere și dezvoltare, toți aflându-se sub coordonarea palierului central. Audierile în acest dosar se desfășoară la sediul DIICOT – Structura Centrală.
Pe de altă parte, într-o acțiune separată desfășurată joi, 16 iulie 2026, procurorii DIICOT – Structura Centrală și polițiștii Direcției de Investigații Criminale din cadrul IGPR au efectuat 29 de percheziții în județele Brăila și Galați, inclusiv la o unitate de penitenciar. Această operațiune a vizat destructurarea clanului Buricea, o grupare de criminalitate organizată acuzată de fapte de o gravitate extremă: constituirea unui grup infracțional organizat, tentativă la omor calificat, șantaj, cămătărie, favorizarea făptuitorului, trafic de persoane, proxenetism și spălare de bani. Gruparea, formată în 2021 în Brăila, era coordonată de un bărbat de 50 de ani și includea 20 de membri aderenți și sprijinitori.
Între 2021 și iulie 2026, membrii clanului ar fi exercitat acte de violență asupra mai multor persoane, săvârșind tentative de omor asupra a patru victime, cu scopul de a-și menține și consolida supremația în mediul infracțional local. Anchetatorii subliniază că atacurile au fost deosebit de violente, iar victimele au supraviețuit doar datorită intervenției medicale și reacției rapide. Obiectele utilizate, intensitatea și frecvența loviturilor, precum și zonele anatomice vizate, ar fi fost de natură să producă decesul victimelor, conform comunicatului DIICOT. Pe lângă violențe, liderul grupării desfășura constant activități de cămătărie, acordând împrumuturi fără autorizație și percepând dobânzi săptămânale, lunare sau la termen. Debitorii erau constrânși să ofere garanții precum imobile sau autoturisme de lux și erau supuși intimidărilor psihologice în caz de întârzieri la plată. De asemenea, alți membri ai grupării ar fi acordat împrumuturi cu dobândă în același mod. Liderul ar fi încercat să ascundă proveniența ilicită a bunurilor prin transferarea acestora pe numele membrilor familiei.
Un aspect deosebit de grav al acuzațiilor aduse clanului Buricea este traficul de persoane și proxenetismul. Doi membri ai grupării ar fi folosit metoda „loverboy” pentru a recruta tinere, promițându-le relații sentimentale, pentru a le constrânge ulterior să practice prostituția în Elveția și Austria. Una dintre victime ar fi fost transportată și adăpostită în mai multe orașe din România, printre care Brăila, Baia Mare, Brașov și Suceava. Aceste ramificații externe ale activității infracționale demonstrează complexitatea și anvergura operațiunilor grupării. La fel ca în cazul dosarului de fraudă cu pensii, audierile persoanelor vizate se desfășoară la sediul DIICOT – Structura Centrală, cu sprijinul mai multor structuri ale Poliției Române, jandarmeriei și specialiștilor Institutului Național de Criminalistică.
De ce contează
Aceste două operațiuni ale DIICOT demonstrează o abordare fermă a statului român împotriva criminalității organizate, cu impact direct asupra siguranței cetățenilor și a integrității sistemelor publice. Frauda cu pensii afectează direct bugetul de stat și, implicit, pe toți contribuabilii, subminând încrederea în sistemul de asigurări sociale. Cazurile de violență extremă, cămătărie și trafic de persoane, așa cum sunt cele din Brăila, creează un climat de insecuritate și exploatare, distrugând vieți și afectând coeziunea socială. Acțiunile DIICOT sunt cruciale pentru restabilirea ordinii, protejarea victimelor și asigurarea că justiția este aplicată, contribuind la o societate mai sigură și mai echitabilă pentru toți cetățenii români.
Aceste acțiuni recente ale DIICOT indică o intensificare a luptei împotriva fenomenului criminalității organizate, care continuă să reprezinte o amenințare semnificativă pentru România. Deși s-au realizat progrese notabile în destructurarea rețelelor infracționale, provocările persistă, mai ales în contextul digitalizării care poate facilita noi tipuri de fraude, precum cea cu pensii. Rămâne de văzut cum vor evolua aceste dosare în instanță și dacă se vor recupera integral prejudiciile. De asemenea, este esențial ca instituțiile publice, precum Casa Națională de Pensii și ANAF, să își consolideze sistemele de securitate și control pentru a preveni astfel de fraude în viitor.
Cooperarea internațională în cazurile de trafic de persoane, similară cu cea din dosarul Brăila, va fi, de asemenea, crucială pentru a asigura aducerea în fața justiției a tuturor celor implicați și protejarea victimelor.