DSP Bihor oferă o soluție inedită pentru centrele din Dumbrava
Viorel Pașca, fondatorul controversat al centrelor pentru persoane vulnerabile din localitatea Dumbrava, județul Bihor, a anunțat joi, 16 iulie 2026, că Direcția de Sănătate Publică (DSP) Bihor i-a indicat o posibilă cale de legalizare a activității sale. Aceasta ar implica încadrarea centrelor ca „locuințe protejate”, evitând astfel transformarea lor în azile clasice, o variantă pe care Pașca o va analiza în detaliu. Această evoluție vine în contextul unui dosar penal complex, în care Pașca și membri ai familiei sale au fost acuzați de trafic de persoane și exploatarea persoanelor vulnerabile, acuzații negate vehement de acesta.
Potrivit unei postări pe Facebook, Viorel Pașca a solicitat instituțiilor competente să îi ofere o modalitate prin care activitatea de la Dumbrava ar putea intra în legalitate. „Azi am primit răspuns de la DSP, la scrisoarea adresată instituțiilor abilitate în ce privește autorizarea activității de la Dumbrava, mai precis cum aș putea ‘intra în legalitate’ fără să ne transformăm în azil. Un lucru mi-a atras atenția acolo – și anume că am putea cumva să ne încadrăm la categoria ‘Locuințe protejate’”, a transmis Pașca. El a adăugat că așteaptă cu nerăbdare răspunsuri și propuneri similare de la celelalte instituții cărora le-a adresat solicitări, sperând să primească sprijin inclusiv pentru întocmirea documentației necesare obținerii autorizației de funcționare.
Această abordare propusă de DSP Bihor reprezintă o nuanță importantă în legislația privind serviciile sociale. Conform Legii 197/2012 privind asigurarea calității în serviciile sociale, o „locuință protejată” este o formă de locuire destinată persoanelor care necesită sprijin și asistență pentru integrarea socială, menținerea autonomiei personale și participarea la viața comunității, fără a presupune nivelul de îngrijire medicală și complexitatea administrativă a unui azil. De regulă, aceste locuințe sunt destinate persoanelor cu dizabilități sau vârstnicilor care au un anumit grad de autonomie, dar necesită un mediu supravegheat și sprijin social. Este o soluție care ar putea oferi un cadru legal pentru centrele lui Pașca, care, conform surselor citate de Gândul, găzduiau oameni ai străzii, bătrâni singuri și bolnavi psihic, mulți dintre ei trimiși chiar de spitale de stat din țară.
Contextul acestor centre este unul marcat de controverse. Azilele din Dumbrava și Tinca, operate de asociația „Dumnezeu Poartă de Grijă” condusă de Viorel Pașca, au funcționat fără autorizații și fără personal medical specializat, atrăgând acuzații grave de rele tratamente și neglijare din partea procurorilor DIICOT. În iulie 2026, Pașca și cinci membri ai familiei sale au fost acuzați în dosarul azilelor, însă ulterior au scăpat de controlul judiciar, instanța obligându-i să plătească cheltuielile de judecată. La Curtea de Apel București, Viorel Pașca a declarat că nu-i este rușine de activitatea sa de 20 de ani, în care a încercat să ajute oameni „de care s-a lepădat toată lumea, familii, instituții, statul român”.
Această situație nu este singulară în România. Potrivit unui raport al Corpului de Control al Prim-Ministrului din 2023, la nivel național existau numeroase centre sociale care funcționau în condiții improprii sau fără autorizații, așa-numitele „azile ale groazei”. Un studiu al Eurostat din 2022 arăta că România se află printre țările europene cu cel mai mic număr de locuri în instituții de îngrijire pe cap de locuitor, ceea ce generează presiune asupra sistemului și apariția unor soluții informale, adesea nelegale. De exemplu, în 2023, în județul Ilfov, au fost descoperite mai multe astfel de centre, evidențiind o problemă sistemică legată de lipsa de reglementare și supraveghere.
În acest caz, soluția propusă de DSP Bihor, de a încadra centrele ca „locuințe protejate”, ar putea reprezenta un precedent important pentru alte cazuri similare din țară. Este un demers care ar putea oferi o alternativă legală și reglementată pentru îngrijirea persoanelor vulnerabile, fără a impune rigorile și costurile unui azil medicalizat, care ar putea fi disproporționate pentru anumite categorii de beneficiari. Rămâne de văzut dacă celelalte instituții, precum Ministerul Muncii și Solidarității Sociale sau Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), vor susține această inițiativă și vor oferi sprijinul necesar pentru ca centrele lui Pașca să obțină autorizațiile de funcționare, așa cum speră fondatorul.
De ce contează
Această evoluție este crucială deoarece ar putea transforma un caz de notorietate de funcționare ilegală într-un model de soluționare. Legalizarea centrelor lui Viorel Pașca sub forma de „locuințe protejate” ar oferi un cadru de siguranță și supraveghere pentru persoanele vulnerabile, asigurând respectarea unor standarde minime. De asemenea, ar putea deschide calea pentru reglementarea altor inițiative similare la nivel național, oferind alternative viabile pentru îngrijirea persoanelor vârstnice sau cu dizabilități, care altfel ar rămâne în afara sistemului, expuse riscurilor. Este un pas spre responsabilizarea instituțiilor statului în găsirea de soluții, nu doar în sancționarea ilegalităților.
În zilele următoare, Viorel Pașca va analiza în detaliu propunerea DSP Bihor și va aștepta răspunsurile de la celelalte instituții abilitate. Procesul de obținere a autorizației de funcționare ca „locuință protejată” va implica îndeplinirea unor condiții specifice, atât în ceea ce privește infrastructura, cât și personalul și serviciile oferite. Succesul acestui demers ar putea depinde în mare măsură de colaborarea și sprijinul autorităților locale și centrale, care ar trebui să fie interesate de soarta persoanelor vulnerabile.
Rămâne deschisă întrebarea dacă această soluție va fi suficientă pentru a acoperi nevoile complexe ale tuturor beneficiarilor găzduiți până acum și dacă va servi drept un exemplu pozitiv pentru alte cazuri controversate de „azile” informale din România.