Ministrul interimar cere verificări la ITM Bihor
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a ridicat „cel puțin două semne de întrebare” majore privind amenda de un milion de lei aplicată de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Bihor asociației fondate de Viorel Pașca, administratorul azilelor ilegale din Bihor. Pîslaru a dispus verificări urgente și a acuzat o comunicare interinstituțională deficitară, susținând că a aflat de sancțiune de pe Facebook, în timp ce informarea oficială a ajuns la minister abia pe 8 iulie 2026.
Controalele ITM Bihor au fost efectuate la solicitarea DIICOT pe 30 iunie 2026, în contextul intervenției procurorilor la Dumbrava, unde au fost descoperite condiții precare în azilele ilegale. În urma acestor verificări, inspectorii au aplicat cea mai mare amendă pentru muncă nelegală acordată unei asociații: un milion de lei. Însă, modul în care s-a ajuns la această sumă și întârzierea comunicării au stârnit suspiciuni la nivel ministerial.
Primul element care ridică semne de întrebare, conform ministrului Pîslaru, este discrepanța dintre numărul persoanelor pentru care s-a constatat muncă fără forme legale și cele identificate efectiv la fața locului. "În cadrul intervenției, inspectorii au sancționat munca fără formă legală pentru 36 de persoane, deși la fața locului au fost descoperite doar 14 persoane", a declarat Pîslaru. Celelalte 22 de persoane nu ar fi fost identificate oficial, procesul verbal fiind încheiat doar pe baza relatărilor celor prezenți, fără finalizarea procesului de identificare. Deși amenda per persoană este de 40.000 de lei, rezultând un total calculat de 1.440.000 de lei pentru 36 de persoane, legea prevede că amenda nu poate depăși valoarea de 1.000.000 de lei, valoare finală consemnată în procesul verbal.
Al doilea aspect criticat de ministrul interimar este lipsa unei comunicări prompte și oficiale. Pîslaru a subliniat că a aflat despre amendă „nu din partea autorităților, așa cum era potrivit într-un astfel de context excepțional, ci de pe Facebook”. Deciziile birocratice au făcut ca informarea privind acțiunea de control din 30 iunie 2026 să ajungă de la Bihor pe biroul Inspectorului general de stat adjunct din București abia pe 6 iulie 2026, iar situația a fost transmisă oficial către Ministerul Muncii doar pe 8 iulie 2026. Această întârziere ridică serioase probleme de transparență și coordonare interinstituțională, esențiale în gestionarea unor cazuri de o asemenea gravitate.
Ca răspuns la aceste nereguli, ministrul Pîslaru a cerut imediat clarificări privind derularea controlului, cuantumul amenzii și explicații pentru comunicarea interinstituțională întârziată. Inspecția Muncii a dispus de urgență un control de specialitate la ITM Bihor, atât din partea Direcției Control Relații de Muncă, cât și al Serviciului Corpul de Control al Calității Inspecției. "Pe măsură ce vom obține răspunsurile, voi clarifica public această situație pentru a nu plana vreo suspiciune cu privire la acest control", a adăugat Pîslaru.
Cazul azilelor ilegale din Bihor a ieșit la iveală în urma perchezițiilor din 30 iunie 2026, când au fost identificate 409 persoane cazate în 18 imobile din localitățile Dumbrava, Tinca, Incești și Bicăcel. Potrivit datelor furnizate de anchetatori, istoricul activității indică faptul că, din 2006, peste 3.300 de persoane au fost „găzduite” în aceste centre, dintre care aproximativ 1.020 au decedat și au fost îngropate în cimitirul localității. Această situație subliniază o problemă sistemică și o lipsă de supraveghere pe termen lung, aspecte care ar putea fi relevante în comparație cu reglementările stricte din Uniunea Europeană privind îngrijirea vârstnicilor și a persoanelor vulnerabile, unde controalele sunt mult mai riguroase și frecvente, iar sancțiunile aplicate urmăresc nu doar valoarea monetară, ci și corectarea deficiențelor și prevenirea abuzurilor.
**De ce contează** Acest episod subliniază vulnerabilitățile sistemului de inspecție a muncii și a asistenței sociale din România. Întârzierile în comunicarea oficială și discrepanțele în datele invocate pentru aplicarea amenzilor pot submina încrederea publicului în instituțiile statului. Pentru cetățeni, este crucial ca sancțiunile să fie aplicate corect și transparent, iar autoritățile să colaboreze eficient pentru a preveni astfel de tragedii umane și pentru a asigura respectarea drepturilor persoanelor vulnerabile. Lipsa de claritate în acest caz poate crea precedente periculoase și poate încuraja persistența practicilor ilegale.
Investigația internă a Inspecției Muncii la ITM Bihor este esențială pentru a clarifica circumstanțele în care a fost aplicată amenda și pentru a identifica eventualele disfuncționalități. Rezultatele acestor verificări vor determina nu doar soarta amenzii de un milion de lei, ci și credibilitatea instituțiilor implicate. Rămâne de văzut dacă vor fi luate măsuri corective la nivelul ITM Bihor și dacă vor fi îmbunătățite protocoalele de comunicare interinstituțională pentru a asigura o reacție mai rapidă și mai coerentă în cazuri similare pe viitor. De asemenea, se așteaptă clarificări complete din partea ministrului Pîslaru, așa cum a promis public, pentru a elimina orice suspiciune.
Acest caz ar putea declanșa o revizuire mai amplă a modului în care autoritățile monitorizează și sancționează abuzurile din sistemul de îngrijire socială, cu potențiale noi reglementări și controale sporite pentru a preveni repetarea unor astfel de situații.