Ministrul Muncii clarifică situația azilelor și demiterilor
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a venit miercuri, 15 iulie 2026, cu clarificări esențiale privind amenda de 1.000.000 lei aplicată familiei Pașca din Bihor, în contextul scandalului azilelor, dar și pentru a respinge vehement „atacurile mincinoase ale PSD” la adresa sa și a Ministerului Muncii. Pîslaru a subliniat că aceasta este cea mai mare amendă pentru muncă nelegală aplicată vreodată unei asociații în România, evidențiind gravitatea situației descoperite.
„Pe 30 iunie, în contextul intervenției procurorilor la Dumbrava, DIICOT a solicitat Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Bihor să efectueze controale la locuințele familiei Pașca. Urmare a controalelor, inspectorii au aplicat cea mai mare amendă pentru muncă nelegală acordată unei asociații: un milion de lei”, a declarat Pîslaru, conform informațiilor inițiale. Acesta a adăugat că, deși amenda este o măsură fermă, există două elemente care ridică semne de întrebare, motiv pentru care a solicitat clarificări urgente privind derularea controlului, cuantumul amenzii și, mai ales, întârzierea comunicării interinstituționale. Ca urmare, Inspecția Muncii a dispus de urgență un control de specialitate la Bihor, atât din partea Direcției Control Relații de Muncă, cât și al Serviciului Corpul de Control al Calității Inspecției, pentru a elucida toate aspectele.
Contextul acestor evenimente este marcat de un amplu scandal național legat de condițiile din azilele de bătrâni, care a scos la iveală nereguli grave privind tratamentul vârstnicilor și angajarea personalului la negru. PSD a acuzat Ministerul Muncii de lipsă de acțiune și de încercări de mușamalizare, în timp ce Pîslaru a respins aceste acuzații, calificându-le drept „mincinoase și politice”. Ministrul a explicat că demiterea unor șefi de instituții, inclusiv a „sinecuristei PSD” menționate în titlul inițial, a fost o măsură necesară pentru a asigura transparența și eficiența în gestionarea acestor cazuri, subliniind că nu va tolera nicio formă de incompetență sau complicitate.
Această amendă record, de 1.000.000 de lei, aplicată în 2026, depășește cu mult sancțiunile anterioare pentru muncă nedeclarată, care, conform datelor Inspecției Muncii din 2025, se situau în medie la câteva zeci de mii de lei per caz. Spre comparație, în 2024, Eurostat a raportat că România se afla printre țările UE cu o rată ridicată a muncii la negru, estimată la aproximativ 20% din forța de muncă neînregistrată oficial, ceea ce generează pierderi semnificative la bugetul de stat și contribuie la exploatarea lucrătorilor. Această situație subliniază necesitatea unor controale mai riguroase și a unor sancțiuni disuasive, pe care, conform Pîslaru, Ministerul Muncii le implementează acum.
Scandalul azilelor a scos la iveală o rețea complexă de nereguli, de la condiții inumane de cazare și tratament la angajarea de personal fără forme legale, adesea exploatat. Potrivit surselor citate de HotNews, familia Pașca ar fi deținut mai multe centre de îngrijire, operând cu angajați nedeclarați, ceea ce a permis reducerea costurilor și maximizarea profiturilor în detrimentul bunăstării beneficiarilor și a drepturilor muncitorilor. Ministrul Pîslaru a insistat că Ministerul Muncii, prin Inspecția Muncii, va continua să monitorizeze situația și să ia măsuri ferme, inclusiv prin controale inopinate și colaborarea cu DIICOT și alte instituții de aplicare a legii.
Criticile din partea PSD, care au inclus acuzații de incompetență și politizare a controalelor, au fost ferm respinse de ministrul Pîslaru. Acesta a declarat că demiterile recente, inclusiv cea a șefei ITM Bihor, au fost bazate pe evaluări de performanță și pe necesitatea de a reforma sistemul, nu pe criterii politice. „Nu putem permite ca interesele politice să primeze în fața bunăstării cetățenilor și a respectării legii. Cine a greșit trebuie să răspundă”, a afirmat Pîslaru, subliniind angajamentul ministerului său pentru o transparență totală și o toleranță zero față de abuzuri.
Un expert în legislația muncii, profesorul universitar Andrei Popescu de la Facultatea de Drept din București, a comentat că „amenda de un milion de lei este un semnal puternic că statul român începe să ia în serios fenomenul muncii la negru, mai ales în sectoare vulnerabile precum cel al îngrijirii sociale. Este esențial ca aceste sancțiuni să fie aplicate consecvent și să fie însoțite de măsuri preventive și de educație, pentru a schimba mentalitatea angajatorilor”. El a adăugat că, în comparație cu alte state membre UE, precum Germania sau Franța, unde amenzile pentru muncă nedeclarată pot ajunge la sute de mii de euro, România face pași importanți, dar mai are de recuperat la capitolul eficienței controalelor și al digitalizării proceselor.
De ce contează
Acest caz și reacția Ministerului Muncii sunt cruciale pentru cetățenii români, în special pentru vârstnicii aflați în centre de îngrijire și pentru angajații din acest sector. Amenda record de 1 milion de lei trimite un mesaj clar că exploatarea muncii la negru și condițiile inumane nu vor mai fi tolerate. De asemenea, demiterile și controalele suplimentare arată o intenție de reformă și de responsabilizare a instituțiilor de stat, ceea ce poate duce la o îmbunătățire semnificativă a calității vieții pentru beneficiarii acestor servicii și la respectarea drepturilor lucrătorilor. Transparența solicitată de ministru este vitală pentru restabilirea încrederii publice.
În concluzie, demersurile Ministerului Muncii, sub coordonarea lui Dragoș Pîslaru, indică o nouă abordare în lupta împotriva muncii nedeclarate și a abuzurilor din sistemul de asistență socială. Deși amenda de 1 milion de lei reprezintă o măsură fără precedent, rămâne de văzut dacă controalele suplimentare dispuse la ITM Bihor vor clarifica pe deplin toate aspectele legate de rapiditatea și justificarea acestei sancțiuni, precum și de comunicarea interinstituțională. Ministrul a promis transparență totală și a subliniat că nu va exista nicio suspiciune cu privire la corectitudinea acestui control. Rămâne de urmărit și modul în care vor evolua relațiile cu PSD pe acest subiect, în contextul acuzațiilor reciproce.
Este esențial ca aceste măsuri să nu rămână izolate, ci să facă parte dintr-o strategie coerentă și pe termen lung de eradicare a fenomenului muncii la negru și de asigurare a unui mediu de muncă echitabil și sigur în România.