Un complex militar subteran strategic, țintă a SUA
Trump amenință reprezintă subiectul principal al acestui articol. Președintele american Donald Trump a indicat luni, 13 iulie 2026, Muntele Târnăcopului ("Pickaxe Mountain") din Iran drept o potențială țintă pentru bombardamentele forțelor aeriene americane, stârnind incertitudini cu privire la exact ce se află în acest complex militar subteran puternic fortificat. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat prezentatorului radio conservator Hugh Hewitt, potrivit agenției dpa, citată de Agerpres.
„Târnăcopul este o posibilă țintă pentru o lovitură mare și grasă chiar lângă ușa din față”, a declarat Trump, adăugând: „Vom distruge Muntele Târnăcopului. Spuneți-le iranienilor să fie pregătiți!” El a precizat că atacul ar urma să aibă loc „relativ curând”. Această amenințare vine în contextul unor tensiuni persistente și al unui conflict militar deja existent, SUA și Israelul declanșând un război la sfârșitul lunii februarie a acestui an, în care uzina nucleară de la Natanz a fost deja țintită.
Complexul militar subteran vizat este situat la sud de uzina nucleară de la Natanz, principala instalație iraniană de îmbogățire a uraniului, unde se află mii de centrifuge. Uzina de la Natanz a fost atacată de forțele americane în bombardamentele din iunie anul trecut și, din nou, în februarie 2026. Misterul din jurul Muntelui Târnăcopului este profund, puține detalii fiind cunoscute public despre acest sit, a cărui construcție a început după un incident major. În iulie 2020, o explozie și un incendiu au avariat sever halele supraterane de asamblare a centrifugelor de la Natanz, incident pe care Teheranul l-a catalogat drept sabotaj.
Rafael Grossi, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), a confirmat ulterior inițierea construcției unei instalații subterane de înlocuire. Cu toate acestea, spre deosebire de instalațiile de îmbogățire a uraniului de la Natanz, care au fost sub supraveghere internațională ani la rând, inspectorii AIEA nu au avut până în prezent acces la instalațiile de sub Muntele Târnăcopului. Această lipsă de transparență alimentează speculațiile privind activitățile desfășurate acolo.
Imagini din satelit, publicate de presa americană, au dezvăluit intrări în tuneluri și instalații de securitate în jurul complexului subteran. Deși obiectivul inițial al amenajării acestuia părea să fie asamblarea centrifugelor într-un adăpost sigur, au apărut speculații conform cărora complexul ar putea fi folosit și pentru îmbogățirea uraniului. Analiza acelorași imagini sugerează că anumite secțiuni ale complexului ar putea fi fortificate la o adâncime considerabilă, de 80-100 de metri.
O astfel de fortificație ar face distrugerea complexului extrem de dificilă, chiar și cu bombe penetrante de tip GBU-57, cea mai puternică bombă anti-buncăr din arsenalul SUA. Această muniție a fost utilizată anul trecut în atacul asupra instalației subterane de îmbogățire a uraniului de la Natanz, demonstrând capacitatea, dar și limitele, tehnologiei militare americane împotriva unor ținte adânc îngropate. De altfel, experți în securitate regională, citați de HotNews, subliniază că Iranul a investit masiv în infrastructură subterană tocmai pentru a contracara potențiale atacuri aeriene, o strategie dezvoltată pe parcursul deceniilor, în special după războiul Iran-Irak din anii '80.
Contextul regional este marcat de o escaladare a tensiunilor. Războiul declanșat de SUA și Israel la sfârșitul lunii februarie 2026 a vizat de la început capacitățile nucleare iraniene. Iranul, deși susține că programul său nuclear este exclusiv pașnic, a continuat să îmbogățească uraniu la niveluri apropiate de cele necesare pentru arme nucleare, depășind limitele stabilite de Acordul Nuclear din 2015 (JCPOA), de la care SUA s-au retras unilateral în 2018. Această retragere a fost un punct de inflexiune, accelerând decizia Iranului de a-și relua și intensifica activitățile nucleare.
Potrivit unui raport al AIEA din mai 2026, Iranul deținea peste 4.000 kg de uraniu îmbogățit, inclusiv sute de kilograme îmbogățite la 60%, un nivel tehnic foarte apropiat de 90% necesar pentru o armă nucleară. Această cifră reprezintă o creștere semnificativă față de cele aproximativ 300 kg permise de JCPOA. Această evoluție îngrijorează comunitatea internațională și justifică, din perspectiva Washingtonului și Tel Avivului, acțiunile militare preventive. Totuși, criticii, printre care și analiști europeni citați de Digi24, avertizează că o escaladare militară ar putea destabiliza și mai mult regiunea, cu consecințe imprevizibile pentru prețul petrolului și securitatea rutelor comerciale.
De ce contează
Amenințarea directă a președintelui Trump asupra Muntelui Târnăcopului subliniază o escaladare periculoasă în conflictul cu Iranul, cu implicații majore pentru stabilitatea globală. Dacă acest complex este distrus, ar putea paraliza capacitatea iraniană de a-și continua programul nuclear, dar ar putea și declanșa un răspuns militar masiv din partea Teheranului, transformând un conflict regional într-unul de anvergură. Pentru cetățenii români, o astfel de escaladare ar putea însemna creșterea prețurilor la energie și o incertitudine economică accentuată, având în vedere dependența Europei de resursele energetice din Orientul Mijlociu și vulnerabilitatea rutelor de transport naval.
În concluzie, declarația lui Donald Trump semnalează o fază critică în relația dintre SUA și Iran, marcând o potențială confruntare directă cu privire la un sit strategic. Rămâne de văzut dacă această amenințare se va concretiza și cum va reacționa Iranul. Deși scopul declarat este de a opri programul nuclear iranian, riscurile unei escaladări necontrolate sunt imense. Comunitatea internațională, inclusiv Uniunea Europeană și state precum România, urmărește cu îngrijorare evoluțiile, pledând pentru soluții diplomatice care să prevină un conflict deschis.
Viitorul programului nuclear iranian și al stabilității regionale depinde acum de deciziile luate în zilele următoare de la Washington și Teheran, într-un echilibru precar între forța militară și diplomație.