Viziuni divergente asupra impactului fiscalității
Dezbaterea privind impactul majorărilor fiscale în România a atins cote înalte, cu opinii divergente exprimate de europarlamentarul PNL Rareș Bogdan și președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. În timp ce Rareș Bogdan avertizează asupra unei "contracții economice severe" și a efectelor negative asupra capitalului românesc, Daniel Dăianu susține că majorarea taxelor era inevitabilă din cauza deficitului bugetar ridicat, dar nu anticipează noi măsuri fiscale pentru 2027.
Rareș Bogdan, invitat la "Subiectul Zilei" de la Gândul, a descris situația economică drept "mult mai neagră" decât cea prezentată public. El a subliniat că România se confruntă cu "cinci trimestre consecutive de scădere a consumului" și o "contracție economică severă", atrăgând atenția asupra dobânzilor de împrumut de 8,4%, considerate "absolut scandaloase". Europarlamentarul a menționat închiderea a peste 150.000 de companii, în special microîntreprinderi, și a afirmat că "capitalul românesc este afectat major". Potrivit lui Bogdan, experiența altor state precum Italia, Grecia, Franța sau Argentina demonstrează că majorarea fiscalității "contractă economia" pe termen lung, iar economia românească, bazată preponderent pe consum în ultimii șase ani, este deosebit de vulnerabilă la astfel de măsuri.
Pe de altă parte, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a declarat miercuri, la lansarea Cartei Albe a IMM-urilor, că România "nu putea evita majorarea taxelor și impozitelor" din cauza deficitului bugetar ridicat. Această poziție a fost reiterată în contextul întâlnirilor Consiliului Fiscal cu agențiile de evaluare financiară Fitch (marți) și Moody's (joi), parte a procesului de evaluare a ratingului de credit suveran al României. Dăianu a exprimat optimism, afirmând că "nu vom avea o retrogradare a ratingului suveran", bazându-se pe o "execuție bugetară bună pe primele cinci luni" ale anului 2026, cu aproximativ jumătate din deficitul consemnat anul trecut, atribuită unui "control foarte sever" al cheltuielilor.
Daniel Dăianu a avertizat de ani de zile, în calitate de președinte al Consiliului Fiscal, asupra "erorilor de politici macroeconomice" care au condus la situația actuală. El a subliniat că, deși România a înregistrat convergență și creștere a veniturilor, aceste progrese au fost însoțite de "inegalități foarte mari". Cu toate acestea, Dăianu nu anticipează noi taxe sau impozite în 2027, crezând că economia românească poate crește cu peste 2% din PIB în acel an și că nu va exista recesiune. "În acest an, vom fi așa, la limită. Să sperăm că nu vor fi și alte șocuri externe", a adăugat el, referindu-se la ostilitățile din Orientul Mijlociu.
O divergență notabilă apare în evaluarea impactului asupra IMM-urilor. Rareș Bogdan a subliniat impactul major asupra microîntreprinderilor și a capitalului românesc în general, în timp ce Daniel Dăianu a afirmat că "suferințele cele mai mari, potrivit statisticilor, sunt la IMM-uri", comparând situația cu boxul: "dacă dai într-unul mic, e jos. Dacă dai într-unul mare, nu simte". Această observație subliniază vulnerabilitatea specifică a sectorului mic și mijlociu la presiunile fiscale și economice, o temă centrală a Cartei Albe a IMM-urilor 2026, realizată pe un eșantion de aproximativ 1.800 de întreprinderi.
Pe lângă aspectele economice, Rareș Bogdan a abordat și tensiunile interne din PNL, criticându-l pe Ilie Bolojan pentru că nu acceptă opinii diferite în partid. Bogdan a susținut că PNL trebuie să recunoască existența a două platforme – una conservatoare clasică și una progresistă – și că ambele orientări merită reprezentare în dezbateri. Această declarație subliniază o posibilă fisură ideologică în cadrul partidului guvernamental, care ar putea influența viitoarele decizii economice și politice.
Daniel Dăianu a criticat ferm propunerile de reducere a taxelor și de renunțare la "austeritate" în contextul unui deficit bugetar mare și al unei creșteri economice slabe. "Când ai un deficit mare și o creștere economică mică, poți evita austeritatea? Ai varianta de a nu te mai putea finanța sau o corecție, care doare. Dar altceva nu se poate. Sunt vorbe", a explicat el, respingând ideea că reducerea decalajului de TVA ar putea fi o soluție rapidă. El a insistat că "nu se putea fără creșteri de taxe și impozite. Să vină cineva să îmi arate cum tai 3% din PIB."
Contextul politic actual, marcat de un "blocaj politic", a fost de asemenea un punct de îngrijorare pentru Dăianu, care a pledat pentru un "guvern cu puteri depline" și un "armistițiu" politic. El a subliniat că "mai presus de orice interes de partid există un interes al României", o declarație care reflectă presiunea externă din partea agențiilor de rating și necesitatea stabilității guvernamentale pentru gestionarea bugetului pe 2027 și finalizarea PNRR.
De ce contează
Această dezbatere este crucială pentru viitorul economic al României. Perspectiva lui Rareș Bogdan subliniază riscurile de contracție economică și impactul negativ asupra mediului de afaceri autohton, în special asupra IMM-urilor, care sunt motorul creării de locuri de muncă. Pe de altă parte, argumentul lui Daniel Dăianu privind inevitabilitatea majorărilor fiscale evidențiază constrângerile bugetare severe și presiunea agențiilor de rating. Neînțelegerile asupra direcției fiscale pot genera incertitudine, descurajând investițiile și afectând încrederea consumatorilor, cu implicații directe asupra nivelului de trai și a stabilității economice pe termen mediu.
În concluzie, opiniile exprimate de Rareș Bogdan și Daniel Dăianu reflectă două abordări fundamental diferite în fața provocărilor economice actuale. În timp ce Bogdan pledează pentru prudență fiscală și avertizează asupra riscului de sufocare a economiei, Dăianu subliniază necesitatea consolidării fiscale pentru a evita o retrogradare a ratingului de țară și pentru a asigura finanțarea. Rămâne de văzut cum vor reconcilia liderii politici aceste viziuni divergente și ce măsuri concrete vor fi adoptate pentru a echilibra nevoia de stabilitate bugetară cu stimularea creșterii economice.
Viitorul economic al României în 2027 și anii următori va depinde în mare măsură de capacitatea clasei politice de a ajunge la un consens și de a implementa politici macroeconomice coerente, care să abordeze atât deficitul bugetar, cât și sprijinirea capitalului autohton și a IMM-urilor, fără a genera noi șocuri fiscale.