Declarații controversate despre identitatea românească în Basarabia
Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a reacționat vehement la declarațiile ambasadorului Germaniei la Chișinău, Hubert Knirsch, care a pus sub semnul întrebării identitatea lingvistică și etnică comună a românilor și moldovenilor. Bogdan a calificat afirmațiile diplomatului drept o negare a realității istorice și culturale, susținând că „doar geopolitica ne-a separat, interesele mizerabile, herr!”, potrivit mesajului său publicat pe Facebook.
Controversa a izbucnit după interviul acordat de ambasadorul Knirsch pe 7 iulie 2026, la emisiunea „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, moderată de Vitalie Călugăreanu. Acolo, diplomatul a declarat că „ar pune sub semnul întrebării ceea ce ați spus despre Republica Moldova, că avem aceeași limbă, avem aceeași religie ca și România.” Knirsch a adăugat că, deși statele europene moderne au o limbă oficială, „sunt oamenii care gândesc la fel că avem aceeași limbă, dar alții poate gândesc altfel, că avem două limbi sau religii diferite”, argumentând că „valorile europene și drepturile europene sunt că acești oameni trebuie să fie respectați în toate aceste sensuri”, conform News.ro și www.cotidianul.md.
Rareș Bogdan a contestat ferm această perspectivă, invocând dovezi istorice. El a amintit că inclusiv cronicari ruși din perioada Imperiului Țarist, precum Pavel Svinin, trimis de țarul Alexandru I să studieze realitatea etnică, au consemnat că moldovenii sunt de același neam și origine cu muntenii (valahii), având „aceeași limbă, aceleași obiceiuri și o istorie comună, fiind despărțiți doar de vicisitudinile politice”. Mai mult, Bogdan a subliniat că bunica țarului, Ecaterina a II-a, propunea înființarea Regatului Daciei, un stat tampon format din Moldova și Țara Românească, tocmai pentru că erau locuite de „același popor, cu aceeași limbă și același sânge”.
Europarlamentarul PNL a detaliat că teoria unei identități moldovenești distincte a fost o construcție artificială, promovată „științific” începând cu 1920, în perioada sovietică. El l-a menționat pe Leonid Madan, un lingvist sovietic care ar fi primit ordin să creeze o „limbă moldovenească” artificială, plină de rusisme, și pe Artiom Lazarev, „părintele moldovenismului științific”, ale cărui scrieri din 1974 ar reflecta exact viziunea ambasadorului german. Bogdan a adăugat că lingviștii din întreaga lume, inclusiv cercetătorii de la Institutul Max Planck din Leipzig, utilizează un standard ISO care consideră româna și „moldoveneasca” drept aceeași limbă. „Nu vă atingeți de identitatea noastră, herr!”, a transmis Rareș Bogdan.
Criticile la adresa ambasadorului Knirsch nu au venit doar din partea lui Rareș Bogdan. Dragoș Galbur, președintele Partidului Național Moldovenesc (PNM), a calificat declarațiile drept un „ecou cinic al vechii complicități dintre Germania nazistă și Uniunea Sovietică”, care a dus la lăsarea Basarabiei pe mâna lui Stalin. Galbur a subliniat că „identitatea noastră nu este un dosar diplomatic, iar Unirea cu România nu este un proiect pentru care trebuie să cerem aprobarea Germaniei”, conform site-ului ziua.md. De asemenea, jurnalistul Răzvan Gheorghe a acuzat ambasadorul că „împroașcă tezele ruso-moldoveniste” și că își asumă „narațiunile rusești și românofobe”, cerând o reacție fermă din partea Ministerului Afacerilor Externe de la București.
Contextul carierei diplomatice a lui Hubert Knirsch a fost, de asemenea, adus în discuție. Potrivit www.cotidianul.md, ambasadorul a lucrat de două ori în Rusia, inclusiv ca șef al Departamentului Politic al Ambasadei Germaniei de la Moscova între 2014-2018 și din nou între 2022-2025, înainte de a fi numit ambasador la Chișinău în septembrie 2025. În perioada 2018-2022, când a fost ambasador în Georgia, Knirsch a fost acuzat în repetate rânduri de opoziția georgiană pro-europeană că ar fi susținut interesele Rusiei și ale puterii pro-ruse de la Tbilisi. Aceste detalii, citate de News.ro, sugerează o posibilă orientare pro-rusă a diplomatului, fapt care amplifică îngrijorările legate de declarațiile sale.
Rareș Bogdan a mers mai departe, sugerând că declarațiile ambasadorului ar putea fi o reacție la „strângerea relațiilor cu SUA” de către România și la o „dimensionare a politicii externe a României în această direcție”, interpretând aceasta ca un semn că România este „pe drumul cel bun”. El și-a încheiat mesajul cu o provocare directă la adresa ambasadorului: „Herr, pe ambele maluri ale Prutului sunt români. Același neam, același sânge, aceleași dureri de cap. Dacă v-aș întâlni pe stradă, pentru această afirmație v-aș provoca la duel. Până atunci, luați o foaie de hârtie și notați. După ce se digeră wurst-ul. Trăiască România Dodoloață!”
De ce contează
Declarațiile ambasadorului german la Chișinău și reacțiile virulente pe care le-au stârnit subliniază sensibilitatea chestiunii identitare și unioniste în Republica Moldova și România. Negarea identității comune românești, percepută ca o reîncălzire a retoricii sovietice, poate submina eforturile de apropiere dintre cele două state și de integrare europeană a Republicii Moldova. Aceasta poate crea tensiuni diplomatice și poate fi interpretată ca o ingerință în afacerile interne ale României și Republicii Moldova, afectând percepția publică asupra rolului Germaniei în regiune și a sprijinului său pentru parcursul european al Chișinăului.
Pe termen scurt, este de așteptat ca Ministerul Afacerilor Externe de la București să reacționeze la aceste declarații, fie printr-o notă diplomatică, fie printr-o declarație publică mai fermă, așa cum a solicitat Răzvan Gheorghe. Discuțiile pe tema identității și a unei potențiale uniri vor continua să domine spațiul public, alimentate de astfel de intervenții externe. Pe termen lung, incidentul ar putea influența relațiile bilaterale româno-germane și ar putea reorienta dezbaterea publică din Republica Moldova, consolidând sau, dimpotrivă, slăbind mișcarea unionistă, în funcție de modul în care actorii politici și societatea civilă vor gestiona această controversă.
Rămâne de văzut dacă ambasadorul Knirsch va oferi clarificări sau dacă Germania va emite o poziție oficială.