Ambasadorul Knirsch relativizează limba română în Moldova
Ambasadorul Republicii Federale Germania în Republica Moldova, Hubert Knirsch, a stârnit un val de controverse prin declarațiile sale recente privind identitatea lingvistică și culturală a Republicii Moldova. Diplomatul a sugerat că existența unei singure limbi comune pentru România și Republica Moldova este o chestiune asupra căreia oamenii pot avea opinii diferite, reaprindând o dezbatere sensibilă în spațiul public moldovenesc, potrivit Digi24 și HotNews.
Solicitat să comenteze perspectiva unei eventuale reunificări dintre Republica Moldova și România, în contextul unor afirmații anterioare ale președintei Maia Sandu, Knirsch a subliniat că o asemenea decizie aparține exclusiv cetățenilor celor două state suverane. „Este într-adevăr o întrebare pe care o poate decide doar poporul Moldovei și al României, sunt două state suverane. Dacă își doresc să se unească, asta o vor face și nimeni nu poate comenta aceasta”, a declarat diplomatul, o poziție unanim citată de toate sursele.
Controversa majoră a apărut însă în momentul în care ambasadorul a pus sub semnul întrebării afirmația potrivit căreia România și Republica Moldova împărtășesc aceeași limbă și aceeași moștenire culturală și spirituală. „Eu aș pune sub semnul întrebării ceea ce ați spus despre Republica Moldova, că avem aceeași limbă, avem aceeași religie ca și România. Dacă vorbim despre valorile europene, despre valorile individuale, atunci sunt oameni care gândesc la fel că avem aceeași limbă, dar alții poate gândesc altfel, că avem două limbi sau religii diferite”, a precizat Hubert Knirsch, conform Adevărul. Această nuanțare, bazată pe diversitatea de opinii individuale, a fost interpretată de critici drept o relativizare a unui adevăr științific consolidat.
Declarațiile sale au generat reacții critice imediate din partea comunității academice, a istoricilor și a comentatorilor politici din ambele state. Aceștia au acuzat o tentativă de a submina un consens existent în comunitatea științifică din Republica Moldova și România. Criticii au invocat Hotărârea nr. 73 din 9 septembrie 1994 a Academiei de Științe a Moldovei, care stabilește clar că denumirea corectă a limbii literare este „limba română”. Documentul subliniază că diferențierea dintre „limba română” și „limba moldovenească” s-a bazat pe considerente politice, lipsite de orice fundament lingvistic, un detaliu important menționat de HotNews și Digi24.
Hubert Knirsch este un diplomat german de carieră, cu peste trei decenii de experiență în serviciul diplomatic al Germaniei. Înainte de numirea sa la Chișinău, a fost ambasador în Georgia și a ocupat funcții importante în cadrul ambasadelor Germaniei la Moscova, Washington și Varșovia, precum și în Ministerul Federal de Externe și Cancelaria Federală de la Berlin. Această experiență vastă ar sugera o înțelegere profundă a sensibilităților diplomatice regionale, ceea ce face declarațiile sale cu atât mai surprinzătoare pentru unii observatori.
Problematica identității naționale și denumirea oficială a limbii rămân printre cele mai sensibile și volatile subiecte din societatea de peste Prut. Deși cadrul legislativ, hotărârile Curții Constituționale a Republicii Moldova (care, în 2013, a stabilit că Declarația de Independență, ce prevede „limba română” ca limbă de stat, prevalează asupra Constituției din 1994, care menționa „limba moldovenească”) și deciziile Academiei de Științe a Moldovei au consfințit statutul de „limba română”, conceptul unei identități moldovenești distincte este promovat în continuare de anumite formațiuni politice și grupuri de opinie. Acestea alimentează periodic dispute în spațiul public, deseori cu conotații geopolitice, având în vedere influența rusă din regiune care a susținut constant narativul „limbii moldovenești”.
De ce contează
Aceste declarații ale unui diplomat european de rang înalt sunt semnificative deoarece pot fi interpretate ca o lipsă de recunoaștere a consensului științific și a deciziilor instituționale din Republica Moldova privind statutul limbii române. Ele riscă să valideze discursurile secesioniste și pro-ruse care contestă identitatea românească a majorității populației, subminând eforturile de consolidare a parcursului european al Republicii Moldova. De asemenea, pot crea tensiuni diplomatice și pot fi exploatate de actorii externi interesați de destabilizarea regiunii, punând sub semnul întrebării angajamentul Germaniei față de integritatea și orientarea pro-europeană a statului moldovean.
Pe termen scurt, este de așteptat ca aceste declarații să continue să genereze dezbateri aprinse în mediul politic și academic din Republica Moldova și România. Rămâne de văzut dacă Ministerul Afacerilor Externe al României sau al Republicii Moldova va emite o reacție oficială, solicitând clarificări. Pe termen lung, incidentul subliniază fragilitatea identității naționale în Republica Moldova și necesitatea unei comunicări diplomatice mai atente din partea partenerilor europeni, care să respecte sensibilitățile istorice și culturale ale statului.
Întrebarea fundamentală este dacă aceste declarații reflectă o poziție oficială a Germaniei sau doar o opinie personală a ambasadorului.