Capitalele domină clasamentele urbane globale din 2026
Copenhaga, capitala Danemarcei, a fost desemnată, pentru al doilea an consecutiv, cel mai bun oraș din lume pentru a trăi, conform clasamentului realizat de Economist Intelligence Unit (EIU) în 2026. Acest studiu, care a analizat 173 de orașe la nivel global, evaluează cinci criterii esențiale: stabilitatea, sistemul de sănătate, educația, infrastructura și oferta culturală și de mediu. Copenhaga a obținut punctaj maxim la stabilitate, infrastructură și educație, fiind lăudată pentru echilibrul dintre serviciile publice de înaltă calitate, transportul eficient și spațiile verzi generoase, elemente care atrag atât localnici, cât și turiști.
Simultan, la nivel global, o altă capitală, Seul, a fost desemnată cel mai prietenos oraș din lume pentru pietoni, potrivit unui clasament realizat de publicația Time Out în același an 2026. Deși este o metropolă asiatică de mari dimensiuni, capitala Coreei de Sud se distinge prin infrastructura sa pietonală extinsă și prin distanțele reduse între numeroasele sale obiective turistice. Studiul Time Out a relevat că 93% dintre locuitorii Seulului consideră deplasarea pe jos în oraș ca fiind „bună” sau „excelentă”, cel mai mare scor înregistrat la nivel global.
Europa continuă să domine clasamentul EIU al celor mai atractive destinații urbane. Viena, care a ocupat primul loc timp de trei ani consecutivi înainte de 2025, se menține pe poziția a doua pentru al doilea an la rând. Elveția este reprezentată în Top 10 de Zürich și Geneva, în timp ce Australia impresionează cu trei orașe în primele zece. Aceste rezultate subliniază o tendință europeană de excelență în ceea ce privește calitatea vieții și infrastructura urbană.
Raportul EIU a evidențiat și schimbări semnificative în alte regiuni. Orașele din Orientul Mijlociu au înregistrat o scădere în clasament, în special din cauza deteriorării indicatorilor de stabilitate, pe fondul conflictului dintre Iran și Israel. Muscat și Kuwait City sunt exemple notabile de orașe care au coborât considerabil în ierarhie. În contrast, mai multe orașe asiatice au urcat în clasament, grație investițiilor consistente în sistemele de sănătate și extinderea serviciilor medicale, demonstrând impactul direct al politicilor publice asupra calității vieții.
La polul opus, Damasc rămâne orașul cu cele mai dificile condiții de trai la nivel mondial, în timp ce Teheran și Kiev se află, de asemenea, în partea inferioară a clasamentului EIU, reflectând impactul conflictelor și al instabilității asupra vieții urbane. Aceste contraste subliniază disparitățile profunde în calitatea vieții urbane la nivel global, influențate de factori geopolitici și economici.
Succesul Seulului ca oraș prietenos cu pietonii se datorează unei infrastructuri urbane dedicate, incluzând aproape 3.000 de kilometri de trotuare, alei pietonale și pasaje, completate de un sistem eficient de traversare și conexiuni rapide cu transportul public. În centrul istoric al orașului, atracții precum satul tradițional Bukchon Hanok, Palatul Gyeongbokgung și cartierul cultural Insadong sunt ușor accesibile pe jos. Printre cele mai apreciate trasee pietonale se numără Cheonggyecheon, un curs de apă urban restaurat de 10 kilometri, și Seoullo 7017, un parc suspendat amenajat pe o fostă autostradă urbană, care oferă perspective unice asupra orașului.
Pe poziția secundă în clasamentul Time Out pentru orașe prietenoase cu pietonii se află Edinburgh, Scoția. În ciuda străzilor sale înguste și a zonelor în pantă, orașul scoțian rămâne o destinație populară pentru explorarea la pas, obținând un scor foarte apropiat de cel al Seulului. Această tendință globală indică o preferință crescândă a călătorilor pentru destinații care pot fi descoperite fără dependența de autovehicule sau transport public, subliniind importanța planificării urbane centrate pe pietoni.
De ce contează
Aceste clasamente subliniază importanța planificării urbane strategice pentru calitatea vieții și atractivitatea turistică. Orașele care investesc în infrastructură, stabilitate și servicii publice, precum Copenhaga, devin modele de urmat. Pentru România, care se confruntă cu provocări în dezvoltarea urbană și infrastructura pietonală, aceste exemple oferă lecții valoroase. Investițiile în transport public eficient, spații verzi și infrastructură pietonală pot transforma orașele românești în destinații mai locuibile și mai atractive, reducând dependența de mașini și îmbunătățind sănătatea publică și mediul urban.
Perspectivele viitoare arată că orașele vor continua să se adapteze la provocările globale, de la schimbările climatice la stabilitatea geopolitică. Copenhaga și Seul demonstrează că prioritizarea cetățeanului și a mediului urban sustenabil este cheia succesului. Rămâne de văzut cum vor evolua clasamentele în anii următori, în contextul presiunilor economice și sociale. Este esențial ca autoritățile locale și naționale să continue să investească în reziliența și adaptabilitatea urbană, pentru a asigura un viitor prosper și sănătos pentru locuitorii orașelor.
Monitorizarea constantă a acestor indicatori va oferi o imagine clară asupra progresului și a domeniilor care necesită îmbunătățiri continue.