Identitate românească, geopolitică și parteneriat strategic
Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a lansat o replică extrem de dură, pe Facebook, la adresa ambasadorului Germaniei în Republica Moldova, Hubert Knirsch, în contextul unor declarații ale diplomatului german care contestă unitatea lingvistică, culturală și religioasă dintre români și moldoveni. Liderul liberal îi cere oficialului german să nu conteste identitatea națională, subliniind că pe ambele maluri ale Prutului trăiește același popor. „Ambasadorul Germaniei la Chişinău pretinde că românii şi moldovenii nu sunt acelaşi popor. Deşi istoricii, inclusiv cei din perioada Imperiului Ţarist, susţin că pe ambele maluri ale Prutului trăieşte acelaşi neam. Identitate etnică (...) Doar geopolitica ne-a separat, interesele mizerabile, herr!”, a transmis Rareș Bogdan, potrivit surselor citate.
În viziunea eurodeputatului român, poziția exprimată de Hubert Knirsch nu este întâmplătoare, ci ar fi o reacție la consolidarea legăturilor strategice dintre România și Statele Unite ale Americii. El a declarat că „Dimensionarea politicii externe a României în această direcţie generează, iată, reacţii incalificabile. Ce înseamnă asta? Că suntem pe drumul cel bun”. Această interpretare sugerează că declarațiile diplomatului german ar putea fi percepute ca o tentativă de a submina influența românească și americană în regiune, prin contestarea fundamentelor identitare ale Republicii Moldova.
Pentru a-și susține afirmațiile, Rareș Bogdan a apelat la argumente istorice clare, reamintind că inclusiv cronicarii din perioada țaristă au recunoscut unitatea etnică a populației din această regiune. El a invocat rapoartele lui Pavel Svinin, un cronicar și diplomat rus trimis de țarul Alexandru I (care a domnit până în 1825 și a anexat Basarabia) pentru a evalua realitatea etnică de pe teren. Potrivit lui Svinin, consemnat în documentele vremii, moldovenii au aceeași origine cu muntenii (valahii), vorbind aceeași limbă, având aceleași obiceiuri și o istorie comună, fiind despărțiți doar de vicisitudinile politice. Această perspectivă istorică este esențială pentru înțelegerea continuității identitare românești în Basarabia, în ciuda diviziunilor geopolitice.
Mai mult, europarlamentarul a adus în discuție și viziunea Ecaterinei a II-a, bunica țarului Alexandru I, care înțelegea contextul etnic al regiunii și propusese înființarea Regatului Daciei. Acest stat tampon ar fi fost format din Moldova (de pe ambele maluri ale Prutului) și Țara Românească, deoarece erau locuite de același popor, cu aceeași limbă și același sânge. Această propunere din secolul al XVIII-lea subliniază recunoașterea unității etnice românești chiar și de către puterile imperiale ale vremii, mult înainte de apariția conceptului de „limbă moldovenească” artificială.
Analiza parcursului istoric continuă cu anul 1812, când Imperiul Rus a anexat teritoriul dintre Prut și Nistru, denumit ulterior Basarabia. O reparație istorică a avut loc în 1918, când Basarabia a votat unirea cu România, confirmată ulterior prin Tratatul de la Paris. Această acțiune a fost influențată de principiile wilsoniene de autodeterminare a popoarelor, trasate în doctrina de politică externă a SUA. Ulterior, în 1939, Pactul Ribbentrop-Molotov a lăsat Basarabia în sfera de influență a URSS, forțând România să cedeze teritoriul. După o scurtă eliberare parțială în 1941, trupele sovietice au reocupat teritoriul în 1944, marcând începutul deznaționalizării și promovării „poporului moldovenesc” sub Cortina de Fier. Odată cu destrămarea URSS în 1991, Republica Moldova a devenit stat independent, iar Prutul a rămas o frontieră geopolitică, demarcând spațiul UE-NATO de cel ex-sovietic, așa cum a detaliat Rareș Bogdan.
Europarlamentarul PNL a explicat originile artificiale ale conceptului de identitate separată, arătând că teoriile de acest tip au fost create la ordin politic în perioada sovietică, începând cu anii 1920. El a menționat eforturile lingvistului sovietic Leonid Madan, care a primit ordin să creeze o „limbă moldovenească” artificială, înțesată de rusisme și regionalisme inventate. A urmat Artiom Lazarev, considerat „părintele moldovenismului științific”, care într-o carte din 1974 scria exact ceea ce susține acum ambasadorul german. Bogdan a subliniat că lingviștii din toată lumea utilizează un standard ISO care consideră româna și „moldoveneasca” drept aceeași limbă, iar cercetătorii de la Institutul Max Planck din Leipzig tratează cele două ca fiind identice. Această demonstrație lingvistică și istorică contrazice direct afirmațiile ambasadorului german, evidențiind caracterul politic și neștiințific al teoriilor moldoveniste promovate în era sovietică.
Critica lui Rareș Bogdan vine în contextul unei tendințe mai largi de reevaluare a relațiilor internaționale și a influențelor geopolitice în regiune. Interesele Germaniei în Republica Moldova sunt complexe, variind de la investiții economice la susținerea democrației și a parcursului european al țării. Cu toate acestea, declarațiile ambasadorului Knirsch riscă să submineze eforturile de consolidare a identității românești în Republica Moldova și, implicit, să creeze tensiuni diplomatice. Un exemplu similar de interferență în chestiuni identitare a fost observat în trecut în Balcani, unde diverse puteri au încercat să influențeze narațiunile istorice și lingvistice pentru a-și servi propriile interese strategice. Conform datelor Eurostat din 2023, schimburile comerciale dintre România și Republica Moldova au crescut cu 15% față de 2022, consolidând legăturile economice și culturale, care sunt adesea argumente pentru unitatea identitară.
Finalul poziției exprimate de europarlamentar conține un avertisment direct și extrem de tăios adresat diplomatului Hubert Knirsch. Rareș Bogdan a respins categoric orice încercare de negociere a valorilor de identitate națională, reafirmând importanța parteneriatului strategic cu Washingtonul. „Nu vă atingeţi de identitatea noastră, herr! Ştiu, Germania este foarte mare, dar aţi auzit de David şi Goliath? Noi nu suntem de vânzare, aşa cum credeţi, acţionând prin interpuşii voştri din România şi Republica Moldova! Cheia? Strângerea relaţiilor cu SUA. Dimensionarea politicii externe a României în această direcţie generează, iată, reacţii incalificabile. Ce înseamnă asta? Că suntem pe drumul cel bun”, a transmis politicianul liberal. Aceste cuvinte reflectă o poziție fermă a României în apărarea identității naționale și a suveranității culturale în fața a ceea ce este perceput ca o ingerință externă. Mesajul include și o ironie la adresa ambasadorului, pe care îl numește „analfabet funcțional” sau „imbecil parașutat la Chișinău”, subliniind furia generată de declarațiile acestuia.
În încheiere, europarlamentarul a reafirmat unitatea profundă a românilor, dincolo de granițele politice actuale, printr-un mesaj metaforic. „Pe ambele maluri ale Prutului sunt români: Acelaşi neam, acelaşi sânge, aceleaşi dureri de cap. Dacă v-aş întâlni pe stradă, pentru această afirmaţie v-aş provoca la duel. Până atunci, luaţi o foaie de hârtie şi notaţi. După ce se digeră wurst-ul. Trăiască România Dodoloaţă”, a conchis Rareș Bogdan. Această declarație, deși plină de patos, subliniază convingerea profundă a multor români că identitatea națională nu este negociabilă și că legăturile dintre cele două state românești sunt indestructibile, indiferent de presiunile geopolitice.
De ce contează
Declarațiile ambasadorului german și reacția vehementă a europarlamentarului Rareș Bogdan subliniază tensiunile geopolitice și identitare persistente în regiune. Miza este nu doar recunoașterea unității lingvistice și culturale, ci și direcția strategică a Republicii Moldova. Negarea identității românești poate submina parcursul european al Chișinăului, oferind argumente forțelor pro-ruse și complicând eforturile României de a susține integrarea europeană a Republicii Moldova. Pentru cetățenii de rând, aceste discuții pot genera confuzie și polarizare, afectând coeziunea socială și încrederea în instituțiile europene.
Pe termen scurt, este de așteptat ca aceste declarații să continue să genereze dezbateri aprinse în spațiul public românesc și moldovenesc. Ministerul Afacerilor Externe al României ar putea fi presat să emită o poziție oficială sau să convoace ambasadorul german pentru clarificări, deși o astfel de decizie ar putea escalada tensiunile diplomatice. Pe termen lung, incidentul subliniază necesitatea unei strategii diplomatice coerente a României pentru a-și proteja interesele identitare și strategice în Republica Moldova.
De asemenea, Republica Moldova, în drumul său spre integrarea europeană, va trebui să-și reafirme identitatea culturală și lingvistică, evitând capcanele narativelor artificiale, pentru a-și consolida suveranitatea și a-și asigura un viitor stabil în cadrul Uniunii Europene.