Amenințări după moartea liderului suprem Ali Khamenei
Ziarul iranian Hamshahri, o publicație a Primăriei Teheranului și apropiată regimului, a publicat miercuri, 15 iulie 2026, o imagine șocantă în care 13 lideri occidentali apar îmbrăcați în salopete portocalii de deținuți, sub denumirea de „lista răzbunării”. Această acțiune survine la scurt timp după primul mesaj public atribuit lui Mojtaba Khamenei, fiul și succesorul defunctului lider suprem Ali Khamenei, care a promis o „răzbunare inevitabilă” pentru moartea tatălui său. Potrivit The Sun, mesajul lui Mojtaba Khamenei a fost difuzat sâmbătă, la două zile după funeraliile fostului lider suprem, iar amenințările au fost întărite de declarațiile sale ferme: „Acești criminali, ale căror nume apar pe o listă, vor duce în mormânt dorința de a avea o moarte liniștită în propriile paturi.”
Printre cei vizați de această „listă a răzbunării” se numără figuri politice proeminente precum președintele american Donald Trump, premierul israelian Benjamin Netanyahu, președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer. Alți lideri occidentali incluși sunt secretarul de stat american Marco Rubio, secretarul Apărării Pete Hegseth, premierul italian Giorgia Meloni și cancelarul german Friedrich Merz. În cazul lui Donald Trump și Benjamin Netanyahu, imaginile publicate de Hamshahri sunt însoțite de ținte de lunetist plasate pe frunte, un gest perceput ca o amenințare directă și gravă, accentuând caracterul violent al mesajului iranian. Ziarul, considerat apropiat de Gardienii Revoluției, a precizat totuși că lista nu a fost aprobată oficial de autoritățile iraniene, o nuanță care ar putea indica o tentativă de a testa reacțiile internaționale fără a asuma public responsabilitatea directă a statului.
Contextul acestor amenințări este moartea lui Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, ucis într-un atac. Mojtaba Khamenei, care nu a mai fost văzut în public de la începutul conflictului, fiind rănit, conform unor informații, în aceeași explozie, a ieșit acum în prim-plan cu un discurs belicos. Acest lucru sugerează o consolidare a puterii în jurul său și o direcție mai agresivă a politicii externe iraniene. Escaladarea retoricii vine într-un moment de tensiuni regionale și internaționale sporite, în special în relația cu Statele Unite și Israelul. În săptămâna premergătoare publicării listei, serviciile israeliene de informații au avertizat Washingtonul cu privire la un presupus plan iranian de asasinare a președintelui Donald Trump. Această informație a fost confirmată parțial de Trump însuși, care, într-un interviu acordat vineri publicației New York Post, a declarat: „Sunt pe lista lor de multă vreme. Cu asta avem de-a face.”
Donald Trump a mers chiar mai departe, afirmând că a lăsat instrucțiuni clare pentru un răspuns militar „masiv” în cazul în care ar fi asasinat. „Dacă mi se întâmplă ceva, pur și simplu să bombardeze Iranul la un nivel pe care nu l-au mai văzut niciodată”, a declarat el, subliniind gravitatea situației și determinarea sa de a riposta ferm. Această poziție reflectă o politică de descurajare prin amenințări directe, caracteristică administrației sale anterioare și actuale. Tensiunile dintre Iran și Occident au o istorie lungă, marcată de sancțiuni economice impuse de SUA și UE, programe nucleare iraniene și conflicte proxy în Orientul Mijlociu. Incidentul actual adaugă un nou strat de complexitate, transformând lideri occidentali în ținte explicite, cel puțin la nivel simbolic.
Anterior, în 2020, după asasinarea generalului iranian Qassem Soleimani de către SUA, Iranul a promis de asemenea „răzbunare dură”, declanșând atacuri cu rachete asupra bazelor americane din Irak. Această istorie recentă demonstrează că amenințările iraniene, deși uneori formulate prin intermediul presei controlate, pot fi urmate de acțiuni concrete. Deși publicația Hamshahri a subliniat că lista nu reprezintă o poziție oficială, legăturile sale strânse cu Primăria Teheranului și Gardienii Revoluției îi conferă o anumită greutate, fiind considerată un barometru al sentimentului din cercurile de putere iraniene. Este esențial de menționat că, în ciuda declarațiilor agresive, Iranul rareori își asumă direct acte de terorism de stat, preferând adesea negarea sau atribuirea responsabilității unor grupări proxxy.
La nivel european, includerea unor lideri precum Emmanuel Macron, Keir Starmer și Giorgia Meloni pe această listă indică o extindere a percepției iraniene asupra „dușmanilor” săi, dincolo de axa tradițională SUA-Israel. Aceasta ar putea complica eforturile diplomatice ale Uniunii Europene de a menține un dialog cu Teheranul, mai ales în contextul negocierilor privind acordul nuclear (JCPOA), care a fost deja fragilizat de retragerea SUA în 2018. În plus, o astfel de listă publică poate avea un impact asupra securității personale a acestor lideri și a reprezentanțelor diplomatice occidentale în regiune, necesitând măsuri sporite de protecție. În trecut, statele membre UE au impus sancțiuni împotriva Iranului pentru încălcări ale drepturilor omului și pentru sprijinirea terorismului, ceea ce contribuie la climatul tensionat actual.
De ce contează
Publicarea acestei „liste a răzbunării” de către o publicație iraniană apropiată regimului reprezintă o escaladare semnificativă a tensiunilor dintre Iran și Occident. Aceasta nu este doar o retorică, ci un mesaj direct care indică o potențială schimbare de paradigmă în politica externă iraniană sub noul lider suprem, Mojtaba Khamenei. Implicațiile sunt multiple: de la creșterea riscurilor de securitate pentru liderii occidentali vizați, până la destabilizarea și mai accentuată a Orientului Mijlociu. Reacțiile internaționale, în special din partea SUA și a Israelului, vor fi cruciale în modelarea viitorului conflict, iar orice incident ar putea declanșa un răspuns militar cu consecințe globale.
În concluzie, amenințările publicate de ziarul Hamshahri, deși prezentate ca neoficiale, reflectă o intenție clară de a intimida și de a semnala o politică de retorsiune. Mesajul noului lider suprem, Mojtaba Khamenei, este unul de intransigență și de promisiune a răzbunării, ceea ce ridică semne de întrebare serioase cu privire la stabilitatea regională și globală. Comunitatea internațională va urmări cu atenție dacă aceste amenințări vor rămâne la nivel simbolic sau dacă vor fi urmate de acțiuni concrete. Oricare ar fi scenariul, incidentul subliniază necesitatea unei vigilențe sporite și a unor strategii diplomatice și de securitate bine calibrate pentru a preveni o escaladare necontrolată a conflictului.
Rămâne de văzut cum vor răspunde guvernele occidentale și dacă vor intensifica sancțiunile sau vor căuta căi de dialog, într-un context în care încrederea este aproape inexistentă.