Comisia Europeană admite disfuncționalități pe piața unică
Europarlamentarul român Dan Nica a solicitat recent Comisiei Europene adoptarea de măsuri concrete pentru a reduce prețurile energiei în statele membre ale Uniunii Europene și pentru a proteja competitivitatea industriei. Această intervenție vine în contextul unor diferențe semnificative de preț la electricitate între estul și vestul Europei, dar și al presiunilor continue asupra pieței energetice continentale. Răspunsul a fost oferit de vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Teresa Ribera Rodríguez, care, potrivit Mediafax, a recunoscut că „piața unică a energiei electrice nu este încă pe deplin funcțională” și a subliniat că dezvoltarea interconexiunilor reprezintă o prioritate pentru executivul european.
Dialogul dintre Dan Nica, coordonatorul Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, și vicepreședintele Comisiei a evidențiat probleme structurale. Nica a cerut măsuri pentru reducerea decalajelor de preț la energia electrică, accelerarea investigațiilor privind posibilele manipulări ale pieței și protejarea industriei europene. El a exemplificat situația paradoxală în care, în vestul Europei, prețul energiei poate atinge chiar și minus 500 de euro/MWh în anumite zile, în timp ce în România depășește 1.000 de euro/MWh. „Cum poate fi interpretată această situație ca fiind caracteristică unei piețe unice, în condițiile în care cauzele au fost deja identificate atât de Comisia Europeană, cât și de autoritățile române, inclusiv lipsa interconectării dintre Ungaria și Austria?”, a întrebat retoric europarlamentarul Nica.
Această discuție subliniază o preocupare mai amplă a României și a altor state membre, în special din Europa Centrală și de Est, privind funcționarea pieței energetice europene. România face parte din grupul de țări care au cerut Comisiei Europene modificarea taxei ETS (Emissions Trading System) pentru emisiile de CO2, un mecanism considerat de mulți ca fiind un factor major în creșterea prețurilor la energie. Potrivit analizelor din 2023 ale think-tank-ului Bruegel, taxa ETS a contribuit cu aproximativ 20-30% la prețul final al energiei electrice în unele state membre, în funcție de mixul energetic național.
Contextul energetic actual al României este marcat de o dependență istorică de gazele naturale și de cărbune, deși eforturile de diversificare și de creștere a capacităților de energie regenerabilă sunt în curs. Conform datelor Eurostat din 2022, România avea o cotă de 24,3% de energie din surse regenerabile în consumul final brut de energie, sub media UE de 23%. Această situație, combinată cu o infrastructură de interconectare insuficient dezvoltată, contribuie la vulnerabilitatea pieței locale la fluctuațiile externe și la prețurile ridicate, așa cum a subliniat și Dan Nica.
Problema interconexiunilor a fost un punct nevralgic constant. Raportul Comisiei Europene din 2024 privind stadiul uniunii energetice a indicat că, deși s-au făcut progrese, mai există deficiențe semnificative în asigurarea unei piețe unice pe deplin integrate, în special în ceea ce privește fluxurile transfrontaliere de energie electrică. Lipsa unor conexiuni robuste, cum ar fi cea menționată între Ungaria și Austria, creează blocaje și împiedică echilibrarea prețurilor la nivel european, permițând persistența unor discrepanțe extreme între regiuni.
Pe lângă aspectele legate de infrastructură și prețuri, europarlamentarul român a solicitat și accelerarea investigațiilor privind posibilele manipulări ale pieței. Acuzațiile de manipulare a prețurilor pe piețele energetice nu sunt noi. În 2021, Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare în Energie (ACER) a semnalat anumite practici suspecte pe piețele spot, determinând Comisia să intensifice monitorizarea. Potrivit unui raport al ACER din 2023, s-au identificat mai multe cazuri de tranzacționare atipică, însă dovedirea manipulării este un proces complex și de lungă durată, care necesită colaborare strânsă între autoritățile naționale de reglementare și cele europene.
În fața acestor provocări, Comisia Europeană a reafirmat angajamentul de a lucra la un plan de electrificare și de a asigura funcționarea unei piețe unice. Cu toate acestea, criticii, inclusiv Dan Nica, susțin că măsurile luate până acum nu sunt suficiente pentru a adresa rapid și eficient problemele fundamentale. Protejarea competitivității industriei europene este crucială, având în vedere presiunile globale și costurile ridicate ale energiei care pot determina delocalizarea producției și pierderea de locuri de muncă în statele membre. Această situație a fost evidențiată și de Federația Patronală Română (FPR) într-un comunicat din 2024, care atrăgea atenția asupra impactului prețurilor energiei asupra sectoarelor energointensive din România.
De ce contează
Discrepanțele uriașe de preț la energie electrică, așa cum sunt cele dintre România și vestul Europei, afectează direct competitivitatea economiei românești și puterea de cumpărare a cetățenilor. O piață energetică europeană disfuncțională, cu interconexiuni deficitare și posibile manipulări, subminează principiile pieței unice și împiedică tranziția energetică echitabilă. Pentru consumatorii români, prețurile ridicate se traduc în facturi mai mari, iar pentru industrie, în costuri de producție crescute, ceea ce poate duce la relocări de afaceri și pierderea locurilor de muncă. Intervenția europarlamentarului Dan Nica și recunoașterea problemelor de către Comisia Europeană ar putea deschide calea către soluții concrete care să stabilizeze piața și să ofere un mediu energetic mai previzibil și mai echitabil pentru toți.
În concluzie, deși Comisia Europeană recunoaște existența unor probleme structurale pe piața unică a energiei, rămâne de văzut cât de rapid și eficient vor fi implementate măsurile solicitate de europarlamentarul Dan Nica și de alte state membre. Dezvoltarea infrastructurii de interconectare, investigarea activă a posibilelor manipulări și adaptarea unor mecanisme precum taxa ETS sunt pași esențiali. Următoarele luni vor fi cruciale pentru a observa dacă angajamentele Comisiei se vor transforma în acțiuni concrete, capabile să aducă stabilitate și predictibilitate pe piața energiei, atât în România, cât și la nivel european.
Presiunea politică din partea statelor membre și a Parlamentului European va continua să joace un rol important în modelarea viitoarelor politici energetice ale UE.