Răzbunarea, inevitabilă după atacul israeliano-american
Cotidianul iranian „Hamshahri”, o publicație ultraconservatoare și provocatoare, deținută de municipalitatea Teheranului, a publicat o listă cu personalități internaționale considerate responsabile pentru moartea ayatollahului Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, ucis într-un atac israeliano-american pe 28 februarie 2026, în prima zi a războiului. Printre numele vizate figurează Donald Trump, Benjamin Netanyahu și Emmanuel Macron, relatează AFP, citată de Digi24 și HotNews. Această acțiune vine în contextul în care noul lider suprem iranian, Mojtaba Khamenei, a declarat sâmbătă, într-un mesaj scris, că „răzbunarea” este „inevitabilă” după înmormântarea tatălui său.
„Această răzbunare este voința națiunii noastre și trebuie să se împlinească, inevitabil. Acești criminali, ale căror nume figurează pe o listă, își vor lua în mormânt dorința de a muri liniștiți în patul lor”, a afirmat Mojtaba Khamenei, conform textului atribuit lui și preluat de Agerpres. Declarația subliniază hotărârea regimului iranian de a riposta pentru pierderea liderului său suprem, un eveniment cu implicații geopolitice majore.
„Hamshahri” a publicat sâmbătă seara online un infografic ce preia aceste declarații, prezentând fotografiile a 13 personalități. Deși infograficul nu a apărut în ediția tipărită de duminică, prezența sa online a generat un val de reacții. Pe acest infografic, portretele președintelui american Donald Trump și ale prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu apar cu o țintă, simbolizând rolul lor central în acuzațiile iraniene. Această reprezentare vizuală, menționată de toate sursele, indică o retorică agresivă și o intenție clară de a desemna vinovați.
Pe lângă Trump și Netanyahu, lista include și alte figuri politice de anvergură. Printre acestea se numără secretarul de stat american Marco Rubio, președintele francez Emmanuel Macron, șefa guvernului italian Giorgia Meloni, cancelarul german Friedrich Merz și prim-ministrul britanic demisionar Keir Starmer. Includerea liderilor europeni, așa cum detaliază Digi24 și HotNews, reflectă nemulțumirea Iranului față de poziția Europei în timpul recentului conflict. Teheranul a acuzat țările europene că nu au condamnat atacurile împotriva teritoriului său și chiar că au fost complice, autorizând avioanele militare americane să survoleze spațiul lor aerian.
Un detaliu interesant, menționat de HotNews, este că relațiile dintre Donald Trump și Giorgia Meloni s-ar fi răcit tocmai din cauza refuzului Italiei de a acorda acces deplin la bazele sale aeriene pentru operațiuni americane, sugerând o complexitate a alianțelor și tensiunilor chiar și în rândul partenerilor occidentali. Această informație adaugă nuanțe conflictului, arătând că sprijinul european nu a fost unanim sau necondiționat.
Contextul istoric al acestor evenimente este marcat de decenii de tensiuni între Iran și Occident, în special Statele Unite și Israel. Atacul din 28 februarie 2026, care a dus la moartea ayatollahului Khamenei, a escaladat conflictul la un nivel fără precedent. Anterior, Iranul a fost vizat de sancțiuni economice severe impuse de SUA începând cu 2018, după retragerea unilaterală a SUA din acordul nuclear (JCPOA), conform datelor Departamentului Trezoreriei SUA. Aceste sancțiuni au avut un impact devastator asupra economiei iraniene, contribuind la o stare de ostilitate constantă.
De asemenea, Israelul și Iranul au fost angajate într-un război „din umbră” de ani de zile, cu atacuri cibernetice, asasinate țintite și operațiuni militare secrete. Moartea lui Khamenei reprezintă o schimbare fundamentală a echilibrului de putere în regiune și o provocare directă la adresa securității internaționale. În 2025, un raport al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) indica o accelerare a programului nuclear iranian, ceea ce a amplificat temerile privind proliferarea armelor nucleare și a adăugat presiune asupra relațiilor cu puterile occidentale.
De ce contează
Publicarea acestei liste și declarațiile liderului suprem iranian amplifică semnificativ riscul unei escaladări regionale și globale. Desemnarea directă a liderilor mondiali ca ținte pentru „răzbunare” poate duce la acte de terorism sau represalii militare, destabilizând și mai mult Orientul Mijlociu și relațiile internaționale. Implicațiile pentru securitatea personală a liderilor vizați sunt grave, iar pentru cetățenii români, o astfel de escaladare ar putea însemna o creștere a prețurilor la energie, perturbări economice și o amenințare la adresa stabilității globale, având în vedere dependența Europei de resursele energetice din regiune.
Următoarele săptămâni vor fi cruciale pentru a observa reacțiile comunității internaționale și eventualele măsuri de securitate suplimentare luate de țările ai căror lideri sunt vizați. Este de așteptat ca serviciile de informații din Statele Unite, Israel și țările europene să își intensifice eforturile de prevenire a oricăror acțiuni ostile. De asemenea, va fi important de monitorizat dacă Iranul va trece de la retorica amenințătoare la acțiuni concrete și cum vor răspunde puterile occidentale la aceste provocări.
Dialogul diplomatic, deși dificil, rămâne esențial pentru a evita o conflagrație de proporții și pentru a gestiona această criză fără precedent.