Declarație comună la 10 ani de la o hotărâre internațională crucială
România s-a alăturat duminică, 12 iulie 2026, unui grup de 14 state care au emis o declarație comună prin care reafirmă că pretențiile maritime extinse ale Chinei în Marea Chinei de Sud nu au niciun temei juridic. Această inițiativă marchează împlinirea a zece ani de la o hotărâre istorică a unui tribunal internațional, care a statuat că revendicările Beijingului sunt nefondate, conform Reuters, citat de news.ro. „Reafirmăm că hotărârea pronunțată acum zece ani de Tribunalul de Arbitraj reprezintă o etapă importantă și este definitivă, obligatorie din punct de vedere juridic și irevocabilă între China și Filipine”, se arată în declarația comună, subliniind angajamentul ferm pentru un Indo-Pacific liber și deschis.
Contextul acestei declarații este marcat de tensiunile continue din Marea Chinei de Sud, o zonă de importanță strategică majoră pentru comerțul internațional și securitatea regională. Filipinele au câștigat în 2016 un proces la Curtea Permanentă de Arbitraj, care a decis că pretențiile ample de suveranitate ale Chinei nu au bază în dreptul internațional. Cu toate acestea, Beijingul a respins constant această decizie, considerând că tribunalul nu avea autoritatea de a judeca disputa și refuzând să recunoască verdictul, potrivit Digi24.
Printre semnatarii declarației, alături de România, se numără Statele Unite, Japonia, Filipine, Australia, Marea Britanie, Canada, Estonia, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Noua Zeelandă și Slovenia. Acest demers comun urmărește să reafirme importanța respectării dreptului internațional și a regulilor într-o regiune unde incidentele maritime au devenit tot mai frecvente. Declarația subliniază că disputele maritime trebuie soluționate pașnic și în conformitate cu Convenția Națiunilor Unite privind Dreptul Mării (UNCLOS).
Filipinele și China au fost implicate într-o serie de confruntări în ultimii ani. Manila acuză Beijingul de „manevre periculoase” în interiorul zonei sale economice exclusive, incluzând utilizarea tunurilor cu apă pentru a împiedica misiunile de reaprovizionare către insulele controlate de Filipine. Aceste acțiuni destabilizatoare, inclusiv prin forță sau constrângere, sunt vehement criticate în declarația comună, care reiterează opoziția fermă față de utilizarea forțelor militare și a milițiilor maritime pentru a hărțui sau intimida operațiunile legale ale altor state.
Importanța strategică a Mării Chinei de Sud este incontestabilă. Aproximativ o treime din comerțul maritim global, în valoare de aproximativ 3 trilioane de dolari anual, tranzitează aceste ape. Potrivit unui raport al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din 2023, China a intensificat construcția de insule artificiale și militarizarea lor, creând avanposturi care extind capacitatea sa de proiecție a puterii. Aceste acțiuni contravin spiritului UNCLOS din 1982, care reglementează drepturile și responsabilitățile statelor în utilizarea oceanelor lumii.
În ciuda presiunii internaționale, poziția Beijingului rămâne neschimbată. China își bazează revendicările pe „drepturi istorice” și pe așa-numita „linie cu nouă segmente”, o delimitare pe hărți care include aproximativ 90% din Marea Chinei de Sud. Această revendicare este disputată de mai multe state riverane, printre care Vietnam, Malaezia, Brunei și Taiwan, pe lângă Filipine. Un studiu din 2024 al Universității Naționale din Singapore a arătat o creștere cu 25% a incidentelor maritime în ultimii doi ani, comparativ cu perioada anterioară.
Pentru România, participarea la această declarație subliniază angajamentul său față de respectarea dreptului internațional și a ordinii bazate pe reguli la nivel global, chiar și în regiuni geografic îndepărtate. Este un semnal că Bucureștiul susține principiile de securitate maritimă și libertatea de navigație, considerate esențiale pentru stabilitatea economică și politică mondială. Această aliniere cu state puternice precum SUA și Japonia reconfirmă orientarea strategică a României spre parteneriate care promovează respectul pentru legislația internațională.
Deși Marea Neagră și Marea Chinei de Sud sunt geografic distincte, există paralele în ceea ce privește provocările de securitate maritimă și respectarea dreptului internațional. Experți în drept internațional, precum profesorul Cristian Jura de la Universitatea din București, au declarat în 2025 că „orice încălcare a suveranității sau a drepturilor maritime într-o regiune are potențialul de a crea un precedent periculos pentru alte zone, inclusiv pentru Marea Neagră, unde tensiunile geopolitice sunt de asemenea ridicate”. Astfel, susținerea unei ordini bazate pe reguli în Asia are reverberații și pentru securitatea României.
Declarația comună îndeamnă părțile să respecte Hotărârea din 2016 și să rezolve disputele pe cale pașnică prin dialog și alte mecanisme legale, în conformitate cu dreptul internațional. Rămâne de văzut dacă această presiune diplomatică consolidată va determina China să reconsidere poziția sa sau să se angajeze într-un dialog constructiv. Până acum, Beijingul a menținut o linie fermă, iar incidentele continuă să sublinieze riscul unei escaladări neintenționate în această zonă critică.
De ce contează
Participarea României la această declarație comună este un gest semnificativ, care subliniază angajamentul țării față de ordinea internațională bazată pe reguli și dreptul maritim. Această poziție nu este doar o chestiune de principiu, ci are și implicații practice pentru securitatea globală și stabilitatea economică. Marea Chinei de Sud este o arteră vitală pentru comerțul internațional, iar orice destabilizare majoră ar putea perturba lanțurile de aprovizionare globale și ar afecta economiile, inclusiv pe cea a României. Prin susținerea libertății de navigație și a soluționării pașnice a disputelor, România contribuie la prevenirea conflictelor și la menținerea unui cadru predictibil pentru comerț și securitate, beneficiind indirect de stabilitatea regională, chiar și la mare distanță.
Concluzie
Declarația comună a celor 14 state, inclusiv România, reprezintă un apel unitar la respectarea dreptului internațional și la soluționarea pașnică a disputelor în Marea Chinei de Sud, la zece ani de la hotărârea Tribunalului Arbitral. Deși China a respins constant această decizie, presiunea diplomatică internațională continuă să crească, subliniind importanța menținerii stabilității într-o regiune vitală pentru economia globală. Rămâne de văzut dacă Beijingul va alege să ignore în continuare aceste apeluri sau dacă va opta pentru un dialog constructiv. Pe termen scurt, este probabil ca tensiunile să persiste, iar monitorizarea incidentelor maritime va fi crucială pentru evaluarea evoluției situației. Pe termen lung, capacitatea comunității internaționale de a susține dreptul și ordinea bazată pe reguli va fi testată în această regiune strategică.
Un eșec în gestionarea pașnică a acestei dispute ar putea crea un precedent periculos pentru alte zone de conflict maritim din lume.