Declarație comună la 10 ani de la decizia Curții de Arbitraj
România s-a alăturat Statelor Unite și altor 12 state într-o declarație comună care contestă vehement pretențiile maritime extinse ale Chinei în Marea Chinei de Sud, afirmând că acestea nu au niciun temei juridic. Această inițiativă diplomatică, semnată și de Japonia, Filipine, Australia, Marea Britanie, Canada, Estonia, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Noua Zeelandă și Slovenia, a fost făcută publică duminică, 12 iulie 2026, la împlinirea a zece ani de la o hotărâre istorică a unui tribunal internațional pe această temă. "Reafirmăm că hotărârea pronunţată acum zece ani de Tribunalul de Arbitraj reprezintă o etapă importantă şi este definitivă, obligatorie din punct de vedere juridic şi irevocabilă între China şi Filipine", se arată în declarația comună, citată de News.ro.
Contextul acestei declarații este decizia din 2016 a Curții Permanente de Arbitraj de la Haga, care a constatat că pretențiile de suveranitate ale Chinei, bazate pe așa-numita „linie cu nouă segmente”, nu au fundament în dreptul internațional. Decizia, obținută de Filipine, a fost respinsă constant de Beijing, care consideră că nu are jurisdicție în această chestiune. Implicarea României în această declarație subliniază o aliniere la poziția statelor occidentale și a aliaților regionali ai SUA, marcând o extindere a preocupărilor de securitate națională și la nivel global, dincolo de sfera tradițională euro-atlantică. Aceasta reflectă o tendință mai largă a României de a-și consolida rolul în politica externă și de securitate a Uniunii Europene și a NATO.
Disputele din Marea Chinei de Sud sunt complexe și implică revendicări teritoriale și maritime suprapuse din partea Chinei, Vietnamului, Filipinelor, Malaeziei, Bruneiului și Taiwanului. China revendică suveranitatea asupra aproape întregii mări, inclusiv asupra unor insule și recife, și a construit baze militare pe unele dintre aceste formațiuni, ignorând decizia din 2016. Potrivit analiștilor de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), în 2023, China a continuat să-și intensifice prezența militară și paramilitară în regiune, inclusiv prin patrulări regulate ale Gărzii de Coastă și ale milițiilor maritime, ceea ce a dus la o creștere a tensiunilor.
Filipinele și China au fost implicate într-o serie de confruntări maritime tensionate în ultimii ani. Manila a acuzat Beijingul de "manevre periculoase" în interiorul zonei sale economice exclusive, utilizând tunuri cu apă pentru a împiedica misiunile de reaprovizionare către insulele controlate de Filipine, în special în zona recifului Second Thomas Shoal. Aceste incidente au fost documentate de diverse surse media, inclusiv Reuters și Associated Press, și au generat condamnări internaționale. De exemplu, în martie 2026, un incident major a implicat ciocnirea unor nave chineze și filipineze, ducând la rănirea unor marinari filipinezi, un eveniment care a escaladat retorica diplomatică.
Participarea României la această declarație comună, alături de națiuni precum Japonia și Australia, demonstrează o solidaritate internațională crescândă împotriva acțiunilor unilaterale ale Chinei. Această poziție, deși nu implică direct România în disputele teritoriale, subliniază angajamentul său față de principiile dreptului internațional și ale libertății de navigație. Această abordare este în linie cu politica externă a Uniunii Europene, care, prin vocea Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, a exprimat în repetate rânduri preocupări privind stabilitatea regională și respectarea Convenției ONU privind Dreptul Mării (UNCLOS) din 1982.
Comparativ cu alte state membre UE, România se alătură unui grup select de țări care adoptă o poziție fermă pe această temă, alături de Germania, Italia, Estonia, Letonia și Lituania. Această implicare este o dovadă aprofundării parteneriatelor strategice ale României și a dorinței de a contribui la ordinea mondială bazată pe reguli. În 2025, Ministrul Afacerilor Externe al României a subliniat, într-o declarație la București, importanța respectării dreptului internațional ca pilon al stabilității globale, făcând aluzie la diverse conflicte și dispute teritoriale. Această declarație recentă reconfirmă angajamentul României pentru aceste principii.
De ce contează
Această declarație comună are o importanță semnificativă pentru România, marcând o extindere a ariei sale de influență diplomatică și un angajament mai profund față de respectarea dreptului internațional la nivel global. Prin alăturarea sa la această inițiativă, România își consolidează poziția de actor responsabil pe scena internațională, contribuind la menținerea stabilității și a libertății de navigație în regiuni critice. Această acțiune transmite un semnal clar Beijingului că pretențiile sale nefondate nu sunt acceptate de comunitatea internațională și că solidaritatea diplomatică poate exercita presiune pentru respectarea deciziilor arbitrale internaționale. Pentru cetățenii români, aceasta reafirmă angajamentul țării față de valorile democratice și ordinea bazată pe reguli.
Pe termen scurt, se anticipează că Beijingul va respinge din nou această declarație, așa cum a făcut cu decizia din 2016, reiterând poziția sa de nerecunoaștere a jurisdicției internaționale în Marea Chinei de Sud. Cu toate acestea, presiunea diplomatică cumulată din partea unui număr tot mai mare de state ar putea, pe termen lung, să influențeze calculul strategic al Chinei sau, cel puțin, să izoleze Beijingul pe scena internațională. Se așteaptă ca Filipinele și SUA să continue exercițiile militare comune în regiune, menținând o prezență robustă. De asemenea, Uniunea Europeană și NATO ar putea fi încurajate să adopte poziții și mai ferme, posibil prin sancțiuni țintite sau prin sporirea prezenței navale în zonă, în numele libertății de navigație. Rămâne de văzut dacă această declarație va fi urmată de acțiuni concrete care să întărească respectarea dreptului internațional în această regiune strategică.
Dialogul și diplomația multilaterală vor continua să fie esențiale în gestionarea acestei dispute complexe.