Declarație comună la 10 ani de la decizia arbitrală
O coaliție formată din 14 state, inclusiv România, Statele Unite ale Americii și Japonia, a emis duminică, 12 iulie 2026, o declarație comună prin care contestă direct pretențiile teritoriale extinse ale Beijingului în Marea Chinei de Sud. Documentul subliniază că aceste solicitări maritime ale Chinei sunt complet lipsite de fundament juridic, marcând zece ani de la o decizie istorică pronunțată de un tribunal internațional în această dispută globală, conform Reuters.
Disputa juridică a fost tranșată inițial în favoarea Manilei. Filipinele au câștigat în urmă cu un deceniu procesul deschis la Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga. La acea vreme, instanța internațională a stabilit clar că suveranitatea extinsă invocată de China în Marea Chinei de Sud nu are nicio bază în dreptul internațional. Cu toate acestea, regimul de la Beijing a respins în mod constant această hotărâre și a continuat să își extindă influența în regiune, ignorând verdictul care a concluzionat că nu există temei juridic pentru revendicările chineze, inclusiv cele bazate pe așa-numitele „drepturi istorice”.
Semnatarii declarației recente insistă asupra caracterului obligatoriu al deciziei din 12 iulie 2016. Statele partenere, printre care se numără Australia, Canada, Estonia, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Marea Britanie, Noua Zeelandă și Slovenia, alături de Japonia, Filipine, Statele Unite și România, solicită respectarea strictă a regulilor internaționale de către toate părțile implicate în acest conflict geopolitic.
„Reafirmăm că hotărârea pronunţată acum zece ani de Tribunalul de Arbitraj reprezintă o etapă importantă şi este definitivă, obligatorie din punct de vedere juridic şi irevocabilă între China şi Filipine”, se arată în declaraţia comună a celor 14 ţări. Această poziție reflectă o îngrijorare profundă la nivel global față de nerespectarea tratatelor internaționale și a Convenției ONU asupra dreptului mării (UNCLOS), pe care semnatarii o consideră esențială pentru libertatea de navigație și survol, precum și pentru alte utilizări legitime ale spațiului maritim.
Relațiile diplomatice și de securitate dintre Filipine și China s-au degradat semnificativ în ultima perioadă. Cele două state au fost implicate într-o serie de confruntări maritime periculoase. Autoritățile de la Manila au acuzat în repetate rânduri Beijingul de manevre extrem de riscante chiar în interiorul zonei economice exclusive a statului filipinez. Printre tacticile agresive semnalate se numără utilizarea tunurilor de apă de către navele chineze, acțiuni care au avut ca scop blocarea și descurajarea misiunilor filipineze de reaprovizionare destinate insulelor controlate de Manila în regiune.
Documentul condamnă folosirea forțelor de pază de coastă, a unităților militare sau a milițiilor maritime pentru a hărțui, bloca sau intimida activitățile legale desfășurate de alte state pe mare și în spațiul aerian. Potrivit semnatarilor, astfel de acțiuni pun în pericol siguranța personalului maritim și a pescarilor și riscă să amplifice tensiunile într-una dintre cele mai disputate regiuni ale lumii. Această critică directă la adresa acțiunilor considerate coercitive în regiunea Indo-Pacific subliniază o opoziție fermă față de orice măsuri unilaterale sau destabilizatoare care ar putea afecta pacea și securitatea regională.
Cele 14 state au cerut părților implicate să respecte decizia arbitrală din 2016 și să rezolve disputele prin dialog și mecanisme juridice internaționale, în conformitate cu dreptul internațional. Semnatarii și-au reafirmat, de asemenea, angajamentul pentru menținerea unui Indo-Pacific „liber și deschis”, bazat pe reguli și pe respectarea dreptului internațional. Această viziune este în acord cu poziția comună a statelor din cadrul ASEAN, care susțin transformarea Mării Chinei de Sud într-un spațiu al păcii, stabilității, cooperării și prosperității, susținut de comerțul internațional.
Rolul României în această declarație comună, alături de alte state europene precum Germania, Italia sau Țările Baltice, subliniază extinderea preocupărilor geopolitice dincolo de regiunile tradiționale de interes. Participarea Bucureștiului la acest demers demonstrează alinierea la principiile dreptului internațional și susținerea stabilității în rutele maritime esențiale pentru comerțul global. Deși România nu are interese directe în Marea Chinei de Sud, consecințele destabilizării unei rute comerciale vitale, prin care tranzitează aproximativ o treime din comerțul maritim global, ar afecta economia mondială și, implicit, pe cea românească. Această implicare este, de asemenea, o reafirmare a angajamentului României față de parteneriatele strategice cu SUA și UE, consolidând poziția sa ca actor responsabil pe scena internațională.
De ce contează
Această declarație comună este crucială deoarece reafirmă principiile dreptului internațional și importanța respectării deciziilor tribunalelor arbitrale, chiar și în fața refuzului unei puteri majore. Marea Chinei de Sud este o rută comercială vitală, prin care trece un volum estimat la 3,4 trilioane de dolari anual, conform datelor din 2021, și este bogată în resurse naturale. Nerespectarea deciziei din 2016 subminează sistemul juridic internațional și creează un precedent periculos pentru alte dispute teritoriale. Stabilitatea în regiune este esențială pentru comerțul global și securitatea energetică, iar acțiunile coercitive ale Chinei riscă escaladarea tensiunilor, cu implicații economice și geopolitice majore pentru întreaga lume, inclusiv pentru statele europene și România.
Pe termen scurt, declarația comună trimite un semnal puternic Beijingului, indicând o front comună a comunității internaționale. Rămâne de văzut dacă această presiune diplomatică va determina o schimbare de abordare din partea Chinei, care a demonstrat o reticență constantă în a se conforma verdictului din 2016. Pe termen lung, succesul acestei inițiative depinde de coerența și fermitatea acțiunilor viitoare ale coaliției. Există posibilitatea ca Beijingul să intensifice retorica naționalistă, însă o escaladare militară ar fi un scenariu de evitat.
Dialogul continuu și menținerea unei poziții unitare a statelor semnatare sunt esențiale pentru a preveni o destabilizare suplimentară a regiunii și pentru a asigura respectarea dreptului internațional într-una dintre cele mai strategice zone maritime ale lumii.