Critici la adresa PNRR și a valorii de referință
Lia Olguța Vasilescu, fost ministru al Muncii și actual primar al Craiovei, a lansat marți, 14 iulie 2026, critici vehemente la adresa proiectului noii legi a salarizării, susținând că forma actuală a acesteia ar genera o majorare a cheltuielilor statului cu aproximativ 8 miliarde de lei anual, echivalentul a 1,6 miliarde de euro. Această sumă, a subliniat Vasilescu într-o postare pe Facebook, ar depăși de peste două ori suma de 770 de milioane de euro pe care România ar urma să o încaseze prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru implementarea reformei salarizării. „La ora actuală, impactul prognozat pe legea salarizării este de 166 de miliarde. Dacă facem legea în actuala formă, proastă, impactul va fi de 174 miliarde. Deci statul român va pune în plus, anual, minim 8 miliarde de lei, adică 1,6 miliarde de euro”, a declarat Lia Olguța Vasilescu.
Fostul ministru al Muncii, care a elaborat și promovat Legea 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, a criticat modul în care au fost negociate prevederile legate de reforma salarizării în PNRR. Potrivit acesteia, jaloanele au fost introduse fără consultarea prealabilă a Ministerului Muncii sau a partenerilor sociali. Vasilescu a acuzat o „mai proastă negociere” din partea fostului ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, menționând că acceptarea unei sume de 50 de milioane de euro pentru implementarea reformei, în contextul unei pierderi de 770 de milioane de euro dacă reforma nu se realizează, este inacceptabilă. Această abordare contrastează puternic cu eforturile depuse în 2017, când, conform declarațiilor sale, salariile din sectorul bugetar au crescut în medie cu aproape 60%, un proces la care a contribuit esențial expertul Ion Gibescu, considerat o figură cheie în elaborarea legilor salarizării post-1989.
Un alt punct de discuție major ridicat de Lia Olguța Vasilescu se referă la modificarea valorii de referință utilizate pentru calculul salariilor. Inițial, ministrul Florin Manole stabilise o valoare de 4.325 lei, însă aceasta a fost ulterior ajustată la 4.100 lei de către ministrul Pâslaru. Vasilescu a recunoscut că rațiunea din spatele acestei modificări ar putea fi impactul bugetar considerabil, dar a avertizat că, în cazul menținerii acestei valori, veniturile a peste 60% dintre bugetari ar scădea, afectând în special categoriile cu salarii mici. „Ce am dat noi în 2017 dispare acum aproape în totalitate!”, a subliniat ea, evocând impactul pozitiv al Legii 153/2017 asupra veniturilor angajaților publici.
De asemenea, fostul ministru a semnalat o problemă legată de jalonul PNRR care prevede coeficienți identici de salarizare pentru unitățile administrativ-teritoriale (UAT) cu grupe de populație similare. Vasilescu a argumentat că această prevedere nu ține cont de diferențele de responsabilitate și volum de muncă între localități, chiar dacă se încadrează în aceeași grupă demografică. A exemplificat cu situația orașelor Iași și Oradea, unde, deși ar putea fi în aceeași grupă de populație, Iașiul are un număr dublu de locuitori, implicând responsabilități semnificativ mai mari pentru angajații din administrația locală. Această uniformizare forțată ar putea duce la inechități și la o demotivare a personalului din orașele mai mari și cu o complexitate administrativă sporită.
Poziția Partidului Social Democrat (PSD) față de acest proiect de lege, potrivit Liei Olguța Vasilescu, este una de prudență și solicită o analiză aprofundată înainte de adoptare. Ea a respins acuzațiile conform cărora PSD ar bloca reformele asumate prin PNRR, afirmând că este un „lucru de bun-simț” ca o lege să fie votată doar după ce a fost consultată și analizată de toți factorii implicați. Această reticență a PSD subliniază tensiunile politice și nevoia de consens în privința unei reforme cu un impact atât de larg asupra bugetului de stat și a veniturilor a sute de mii de angajați publici. Dezbaterea privind noua lege a salarizării este, prin urmare, un barometru al capacității coaliției de guvernare de a găsi soluții echilibrate, care să respecte atât angajamentele europene, cât și nevoile interne.
De ce contează
Noua lege a salarizării are implicații profunde pentru stabilitatea financiară a României și pentru traiul a sute de mii de bugetari. O creștere anuală a cheltuielilor de 1,6 miliarde de euro, așa cum estimează Lia Olguța Vasilescu, ar putea pune presiune semnificativă pe bugetul de stat, afectând alte domenii esențiale precum sănătatea sau educația. De asemenea, o diminuare a veniturilor pentru peste 60% dintre angajații publici, în special cei cu salarii mici, ar putea genera nemulțumiri sociale și migrația forței de muncă din sectorul public către cel privat sau chiar în străinătate, accentuând criza de personal din instituțiile statului. Succesul PNRR depinde de implementarea reformelor, iar o lege a salarizării ineficientă sau inechitabilă ar putea compromite accesul la fondurile europene esențiale pentru dezvoltarea României.
În contextul actual, cu presiuni inflaționiste și o nevoie acută de consolidare fiscală, modul în care Guvernul va gestiona elaborarea și adoptarea acestei legi va fi crucial. Este esențial să se găsească un echilibru între respectarea angajamentelor din PNRR, asigurarea sustenabilității bugetare și garantarea unor salarii echitabile, care să motiveze angajații publici și să prevină exodul de creiere. Discuțiile viitoare vor trebui să includă o analiză detaliată a impactului economic și social, precum și o consultare transparentă cu sindicatele și cu reprezentanții tuturor categoriilor de bugetari, pentru a evita decizii care ar putea destabiliza sistemul public și ar genera tensiuni sociale.
Rămâne de văzut dacă amendamentele propuse de PSD și de alți actori politici vor fi luate în considerare și dacă se va ajunge la o formă finală a legii care să beneficieze de un sprijin larg.