Avertisment privind impactul bugetar și social al reformei
Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei și fost ministru al Muncii, a lansat un avertisment sever cu privire la impactul financiar al noii legi a salarizării, susținând că statul român va pierde anual o sumă dublă față de cât câștigă din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) într-un singur an. Într-o postare pe Facebook, marți, 14 iulie 2026, Vasilescu a declarat: „Prin aplicarea noii legi, statul român va pierde DUBLU, ANUAL, față de cât câștigă din PNRR, într-un singur an. (...) Impactul prognozat acum este de 166 de miliarde. Dacă facem legea în această formă proastă, costul urcă la 174 de miliarde! Statul român va pune în plus, anual, cel puțin 8 miliarde de lei, adică 1,6 miliarde de euro!”
Această poziție critică vine pe fondul dezbaterilor intense privind reforma salarizării în sectorul public, un jalon esențial din PNRR. Fostul ministru al Muncii subliniază că problemele actuale își au rădăcinile în modul defectuos în care au fost negociate jaloanele din PNRR de către fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea (USR). Potrivit Vasilescu, Ghinea ar fi acceptat condiții dezavantajoase pentru România: „A acceptat ca dacă facem 'reforma salarizării' să primim 50 de milioane de euro, iar dacă nu o facem să pierdem 770 de milioane de euro! Mai proastă negociere sigur nu există!” Această acuzație este susținută de afirmația că negocierile s-au desfășurat fără consultarea Ministerului Muncii și a partenerilor sociali.
Vasilescu critică, de asemenea, o altă prevedere a jalonului PNRR, care stipulează că funcționarii profesioniști trebuie recompensați cu bonusuri de performanță. Deși consideră principiul „excelent”, ea susține că acesta exista deja în Legea 153 a salarizării, la articolul 22, dar nu a fost aplicat niciodată, fiind prorogat prin ordonanțe de urgență. Acest lucru, în opinia sa, demonstrează o lipsă de familiaritate a negociatorilor cu legislația existentă. „Dar el nu citise legea și nu avea de unde să știe...”, a adăugat Vasilescu, referindu-se la Ghinea.
O altă problemă majoră semnalată de Lia Olguța Vasilescu este obligativitatea de a egala salariile în unitățile administrativ-teritoriale (UAT) de aceeași mărime sau categorie de populație. Această măsură, deși menită să uniformizeze, ar putea genera costuri imense pentru primăriile mari. Vasilescu oferă exemplul Primăriei Craiova, unde anvelopa salarială ar urma să crească cu 2 milioane de euro față de prezent, blocând efectiv bugetele locale. Ea a avertizat că un angajat din Iași nu poate avea același salariu cu unul din Oradea, chiar dacă sunt în aceeași grupă de populație, din cauza diferențelor de responsabilitate și dimensiune a orașelor. Această creștere a cheltuielilor salariale contrazice, în opinia sa, discursul despre reducerea deficitului bugetar.
Reducerea valorii de referință a salariului de la 4.325 de lei, propusă inițial de ministrul Florin Manole, la 4.100 de lei, modificată ulterior de ministrul Pâslaru, este un alt punct nevralgic. Vasilescu susține că această diminuare ar conduce la scăderea veniturilor pentru peste 60% dintre bugetari, în special pentru cei cu salarii mici. „Dacă rămâne așa, veniturile a peste 60% dintre bugetari scad! Exact la cei cu salariile mici! (...) Ce am dat noi în 2017 dispare acum aproape în totalitate!” Această situație ar anula, practic, creșterile salariale acordate în 2017 sub guvernarea Grindeanu, când Legea 153 a salarizării, în forma sa inițială, a fost considerată de Vasilescu drept cea mai bună.
De asemenea, tăierea sau limitarea sporurilor va afecta direct categorii profesionale esențiale, precum profesorii, polițiștii, magistrații și medicii. Un exemplu concret oferit este cel al profesorilor care ar rămâne fără sporul de dirigenție și al asistentelor medicale care tratează bolnavi de tuberculoză, explicându-le că trebuie să se încadreze într-un plafon stabilit birocratic. Aceasta ridică semne de întrebare serioase privind echitatea și motivația personalului din aceste domenii vitale.
Fostul ministru al Muncii respinge acuzațiile conform cărora Partidul Social Democrat (PSD) ar bloca reformele asumate prin PNRR. Ea afirmă că PSD solicită, de fapt, o analiză aprofundată a efectelor pe care noua lege le-ar avea asupra angajaților din sectorul public și asupra bugetului de stat, înainte de adoptare. „Îmi explică și mie cineva de ce este pus la zid PSD doar pentru că spune un lucru de bun-simț: că nu poate vota o lege pe care nimeni nu a văzut-o încă?” a interogat Vasilescu, subliniind necesitatea unei dezbateri serioase, bazate pe cifre reale și impact social.
De ce contează
Această controversă privind legea salarizării are implicații profunde pentru stabilitatea financiară a României și pentru bunăstarea a sute de mii de angajați din sectorul public. O implementare deficitară ar putea genera un deficit bugetar crescut, așa cum avertizează Vasilescu, și ar putea duce la convulsii sociale, cu majoritatea sindicatelor în stradă. Pentru cetățeanul de rând, aceasta înseamnă servicii publice potențial afectate de demotivarea personalului, de la educație și sănătate la ordine publică, și o presiune mai mare pe bugetul de stat, care ar putea fi acoperită prin taxe sau alte măsuri de austeritate.
În concluzie, dezbaterea privind noua lege a salarizării este departe de a fi încheiată. Criticile aduse de Lia Olguța Vasilescu, axate pe impactul financiar negativ și pe inechitățile sociale, solicită o reevaluare urgentă a propunerilor. Rămâne de văzut dacă guvernul va ține cont de aceste avertismente și va iniția consultări mai ample cu partenerii sociali și cu experții, pentru a găsi o soluție care să echilibreze cerințele PNRR cu realitățile economice și sociale ale României.
Transparența și o analiză riguroasă a costurilor și beneficiilor sunt esențiale pentru a evita o criză bugetară și socială de proporții.