Contrast în implementarea fondurilor europene
Ministerul Sănătății (MS) a solicitat urgentarea procedurilor de recepție pentru cele opt spitale finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), având în vedere termenul limită de 31 august 2026. Această cerere a fost formulată în cadrul unei videoconferințe din 14 iulie 2026, la care au participat reprezentanți ai unităților medicale în construcție, companii constructoare și autorități locale. Ministrul interimar al Sănătății a subliniat necesitatea demarării recepției înainte de termen, acolo unde stadiul lucrărilor permite, pentru a asigura închiderea la timp a proiectelor și operaționalizarea noilor facilități medicale. „Din partea Ministerului Sănătății nu există blocaje. De acum înainte, fiecare zi contează. Constructorii, beneficiarii și autoritățile locale trebuie să accelereze ritmul de lucru și să înceapă procedurile de recepție imediat ce stadiul lucrărilor permite acest lucru. Obiectivul este unul singur: finalizarea acestor spitale și punerea lor în slujba pacienților, fără întârzieri. România are nevoie de spitale noi”, a declarat ministrul interimar.
Datele prezentate de Ministerul Sănătății indică un progres semnificativ pentru majoritatea spitalelor, șapte dintre cele opt proiecte având un grad de execuție între 91% și 100%. Excepția notabilă este Spitalul Județean de Urgență Constanța – Mama și Copilul, care înregistrează un grad de execuție de doar 69%. Deși investiția pentru acest spital va continua după 31 august 2026 prin Programul Operațional Sănătate, ministrul a insistat pe decontarea unui volum cât mai mare de lucrări din fondurile PNRR până la termenul limită. Ministerul a reafirmat angajamentul de a monitoriza șantierele și de a asigura respectarea graficelor de execuție până la finalizarea tuturor investițiilor, o inițiativă crucială pentru modernizarea infrastructurii spitalicești din România, unde multe unități medicale sunt învechite, construite înainte de 1990.
Pe de altă parte, implementarea PNRR în medicina de familie se confruntă cu dificultăți majore și un „blocaj total” în comunicare, potrivit Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF). Într-un comunicat emis marți, federația a acuzat Ministerul Sănătății de lipsa cvasi-totală de transparență și de întârzieri semnificative atât în decontarea lucrărilor de renovare, cât și în livrarea echipamentelor promise. Aproximativ 3.000 de cabinete de medicină de familie s-au înscris în program, solicitând finanțare pentru renovări, eficientizare energetică și dotare cu aparatură medicală și mobilier, însă FNPMF susține că nu există o situație clară privind stadiul acestor proiecte.
Dr. Mihnea Stroe, președintele FNPMF, a exprimat îngrijorarea federației, declarând: „Suntem profund îngrijorați de situația actuală de incertitudine în ceea ce privește dotarea cabinetelor colegilor noștri. Comunicarea cu Ministerul Sănătății este aproape absentă, iar în unele județe aparatura a fost livrată, în timp ce în altele nu există informații dacă aceasta va mai ajunge, existând chiar comunicări parțiale că licitațiile nu vor mai avea loc.” Această lipsă de claritate afectează medicii care au contractat împrumuturi pentru a finanța lucrările, fiind acum nevoiți să suporte penalități și costuri suplimentare din cauza întârzierilor la decontare.
Discrepanțele în distribuția echipamentelor sunt, de asemenea, o problemă majoră. Potrivit FNPMF, în timp ce unele județe au primit o parte din aparatură, în altele licitațiile sunt blocate sau anulate. Cel puțin opt județe din sud-estul țării nu au primit ecografe, iar la nivel național, frigiderele pentru vaccinuri, calculatoarele desktop și analizoarele de tip point-of-care nu au fost livrate în niciun județ. Această situație contrastează puternic cu progresele înregistrate la nivelul spitalelor mari și evidențiază o implementare inegală a PNRR în sistemul sanitar românesc, o problemă care ar putea amplifica disparitățile regionale în accesul la servicii medicale.
Întârzierile și lipsa de comunicare în medicina de familie sunt deosebit de critice, având în vedere că asistența medicală primară este deja subfinanțată, iar numărul medicilor de familie, în special în mediul rural, este în scădere, cu o populație medicală îmbătrânită. Potrivit datelor Eurostat din 2023, România se situează printre țările UE cu cel mai mic număr de medici de familie per capita, iar un eșec al PNRR în acest domeniu ar agrava și mai mult situația. FNPMF a solicitat Ministerului Sănătății informații detaliate privind stadiul implementării proiectelor de renovare și dotare a cabinetelor, invocând Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, o măsură ce subliniază gravitatea percepută a situației.
Comparativ cu alte state membre UE, precum Germania sau Franța, care au implementat programe similare de modernizare a infrastructurii medicale primare cu termene clare și o comunicare transparentă, situația din România este îngrijorătoare. În timp ce investițiile în spitalele mari avansează, blocajele din medicina de familie riscă să lase în urmă o componentă esențială a sistemului de sănătate, adâncind decalajul dintre infrastructura urbană și cea rurală. Această discrepanță este un indicator al provocărilor structurale cu care se confruntă sistemul de sănătate românesc, adesea caracterizat de o birocrație lentă și o implementare deficitară a fondurilor europene, chiar și în contextul unor programe de urgență precum PNRR.
De ce contează
Situația actuală din implementarea PNRR în sănătate contează enorm pentru cetățenii români. Finalizarea rapidă a spitalelor noi înseamnă acces la servicii medicale moderne și condiții mai bune de tratament. Pe de altă parte, blocajele din medicina de familie afectează direct accesul la asistență medicală primară, esențială pentru prevenție și managementul bolilor cronice. Întârzierile la decontare pun presiune financiară pe medicii de familie, iar lipsa echipamentelor duce la servicii medicale de calitate inferioară, în special în zonele rurale. Un eșec în acest domeniu ar putea accentua migrația medicilor și ar lăsa comunități întregi fără îngrijire medicală adecvată.
Pe termen scurt, Ministerul Sănătății va continua monitorizarea spitalelor și va trebui să răspundă solicitării FNPMF privind situația cabinetelor de medicină de familie. Este esențial ca ministerul să îmbunătățească comunicarea și să ofere claritate medicilor implicați în program. Pe termen lung, succesul PNRR depinde de capacitatea autorităților de a depăși obstacolele birocratice și de a asigura o implementare coerentă și echitabilă a fondurilor, atât în infrastructura spitalicească, cât și în asistența medicală primară.
Rămâne de văzut dacă presiunea exercitată de federațiile profesionale și de termenul limită al PNRR va determina o schimbare de abordare și o accelerare reală a proceselor, pentru ca investițiile europene să se traducă în beneficii concrete pentru sănătatea românilor.