Dispută internă și critici sindicale privind plafonarea câștigurilor
O dispută internă a izbucnit la Metrorex, generată de discrepanța dintre o prevedere legală privind plafonarea salariilor și realitatea veniturilor obținute de sute de angajați. Conflictul opune directorul general al companiei, Mariana Miclăuș, și directorul financiar, Ioana Diaconu, pe tema respectării limitei conform căreia veniturile angajaților nu ar trebui să depășească 80% din indemnizația directorului general. Cu toate acestea, liderul Unitatea – Sindicatul Liber Metrou (USLM), Marian Artimon, a declarat pentru clubferoviar.ro că această limitare contravine legislației muncii și afectează negocierile pentru Contractul Colectiv de Muncă.
Indemnizația directorului general al Metrorex este plafonată la patru salarii brute pe ramură, ceea ce se traduce printr-un venit net de aproximativ 26.000 de lei lunar. Prin urmare, pragul de 80% din această sumă reprezintă 20.800 de lei, echivalentul a circa 3.968 de euro. În acest context, se ridică întrebarea legitimă cine poate câștiga mai mult decât acest plafon, având în vedere că directorii adjuncți încasează salarii cuprinse între 19.000 și 20.000 de lei. Marian Artimon a explicat că aceste venituri superioare sunt obținute, în principal, de angajații care lucrează în subteran, cum ar fi dispeceri, operatori și maiștri, datorită orelor suplimentare și muncii prestate în zilele libere.
Liderul sindical a oferit statistici concrete, menționând că numărul angajaților care depășesc pragul de 80% din salariul directorului general variază considerabil de la o lună la alta, în funcție de numărul zilelor de sărbătoare legală. Astfel, în decembrie au fost 780 de persoane, în ianuarie 900, în februarie 200, în aprilie 800, iar în iunie 230 de angajați care au înregistrat venituri peste acest plafon. Această fluctuație demonstrează că munca suplimentară este o componentă esențială a veniturilor pentru o parte semnificativă a personalului operațional.
Situații similare au fost semnalate și la alte companii feroviare de stat, precum CFR Călători. Marian Artimon a subliniat că, pe lângă cei șapte directori de sucursale regionale care oficial au depășit venitul directorului general Traian Preoteasa, un număr și mai mare de mecanici de locomotivă se află în aceeași situație. Chiar Traian Preoteasa a recunoscut public, într-o conferință de presă din februarie 2025, că „Au fost mecanici cu venituri mai mari ca mine”. Explicația constă în faptul că orele suplimentare efectuate în weekend și în zilele de sărbătoare legală sunt plătite cu un spor substanțial de 300%, un spor pe care Preoteasa a încercat, fără succes total, să-l reducă.
Critica sindicală se concentrează pe faptul că limitarea veniturilor pentru munca efectiv prestată nu numai că încalcă legislația în vigoare, dar subminează și procesul de negociere a Contractului Colectiv de Muncă. „La ce mai negociez Contractul Colectiv de Muncă, dacă nu mă lași să depășesc suma aia?”, a întrebat retoric Marian Artimon. El a adăugat că indemnizațiile conducerii Metrorex sunt semnificativ mai mici comparativ cu alte companii de stat. De exemplu, directorul general al Societății de Transport București (STB) are un salariu de aproximativ 33.000 de lei, echivalentul unui viceprimar, în timp ce la Metrorex este considerabil mai mic.
Discrepanțele salariale se extind și la nivelul Consiliilor de Administrație. Un membru al CA de la Metrorex primește o indemnizație de aproximativ 4.300 de lei, în timp ce la companii precum CFR Călători sau Informatică Feroviară, această indemnizație ajunge la circa 17.000 de lei. Această diferență majoră a fost, potrivit lui Marian Artimon, unul dintre motivele pentru care Traian Preoteasa a demisionat în aprilie din Consiliul de Administrație al Metrorex, optând pentru un post mai bine plătit în Consiliul de Administrație al SCRL Brașov.
Contextul legislativ relevant include Legea Salarizării Unice nr. 153/2017, care, deși nu impune direct plafoane de 80% pentru toți angajații, stabilește principiile pentru salarizarea în sectorul public. Totuși, contractele colective de muncă au adesea clauze specifice referitoare la sporuri și ore suplimentare, care pot duce la depășirea anumitor praguri. Această situație la Metrorex nu este un caz izolat în peisajul companiilor de stat din România, unde mecanismele de salarizare sunt adesea complexe și pot genera inechități sau controverse, în special când vine vorba de compensarea muncii suplimentare esențiale pentru continuitatea serviciilor.
De ce contează
Această dispută salarială de la Metrorex este importantă deoarece scoate în evidență probleme structurale în salarizarea din companiile de stat, unde performanța și munca suplimentară a personalului operațional pot fi subevaluate sau incorect plafonate. Ea afectează moralul angajaților, influențează negocierile sindicale și, în cele din urmă, poate compromite calitatea și continuitatea serviciilor de transport public. Inechitățile salariale pot duce la demotivare sau la plecarea personalului calificat, esențial pentru funcționarea infrastructurii critice a capitalei.
Situația actuală deschide mai multe întrebări esențiale pentru viitorul Metrorex și al altor companii de stat. Cum vor fi rezolvate aceste discrepanțe salariale și ce impact vor avea negocierile viitoare ale Contractului Colectiv de Muncă? Este necesară o revizuire a legislației privind plafonarea veniturilor în sectorul public pentru a reflecta mai bine realitatea muncii prestate și a evita descurajarea angajaților?
De asemenea, rămâne de văzut dacă directorul general Mariana Miclăuș și directorul financiar Ioana Diaconu vor ajunge la un consens sau dacă disputa va escalada, având potențialul de a afecta stabilitatea managerială și operațională a uneia dintre cele mai importante companii de transport din România.