Proiect de lege transpunând Directiva UE
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat în dezbatere publică un proiect de lege fundamental care înăsprește semnificativ sancțiunile pentru infracțiunile de mediu, ajungând la pedepse de până la 20 de ani de închisoare. Această inițiativă legislativă, pusă în transparență marți, 14 iulie 2026, urmărește transpunerea Directivei europene 2024/1203 privind criminalitatea de mediu și introduce noi infracțiuni, majorează substanțial amenzile pentru companii și transformă săvârșirea faptelor în arii protejate în circumstanță agravantă.
Potrivit unui comunicat de presă al instituției, cea mai severă pedeapsă, de până la 20 de ani de închisoare, este rezervată cazurilor în care infracțiunea de mediu a avut ca urmare moartea unei persoane. Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că acest proiect reprezintă „una dintre cele mai importante reforme din ultimii ani în materia combaterii criminalității de mediu” și un „proiect ambițios pentru a lupta contra mafiilor de mediu”. Ea a subliniat necesitatea ca sancțiunile să fie proporționale cu efectele produse, afirmând că „poluarea gravă și distrugerea naturii nu pot rămâne afaceri profitabile, în care câștigurile sunt mari, iar riscul juridic este nesemnificativ”.
Proiectul de lege stabilește un sistem gradual de sancționare a infracțiunilor de mediu deja existente, diferențiind pedepsele în funcție de gravitatea faptei și de impactul produs. Pe lângă consolidarea cadrului existent, sunt introduse și noi infracțiuni, conform cerințelor Directivei europene care trebuie transpusă în legislația națională până la sfârșitul anului 2026. Această abordare vizează o mai bună adaptare la complexitatea și diversitatea faptelor care afectează mediul înconjurător.
Un aspect crucial al noii reglementări îl reprezintă majorarea substanțială a valorii unei zile-amendă pentru persoanele juridice. Aceasta va putea fi stabilită între 500 și 25.000 de lei, o creștere semnificativă față de valorile anterioare. Scopul este ca sancțiunile să aibă un efect real și descurajator inclusiv asupra companiilor cu cifre mari de afaceri, pentru care amenzile vechi erau adesea considerate simple costuri operaționale. De asemenea, săvârșirea unei infracțiuni într-o arie naturală protejată, cum ar fi un parc național sau o rezervație, devine o circumstanță agravantă, reflectând importanța conservării biodiversității și a ecosistemelor vulnerabile. În numeroase cazuri, atât tentativa, cât și faptele săvârșite din culpă vor fi sancționate, extinzând aria de aplicabilitate a legii.
Proiectul reglementează distinct situațiile în care prejudiciul este semnificativ, ireversibil, de lungă durată sau produs pe scară largă. Aceasta include și formele de criminalitate de mediu de o gravitate excepțională, asociate conceptului de „ecocid”, un termen care a câștigat teren în discuțiile internaționale privind responsabilitatea pentru distrugerea mediului. Această clasificare detaliată a prejudiciilor permite o aplicare mai nuanțată și mai justă a sancțiunilor, asigurându-se că pedepsele sunt proporționale cu daunele reale aduse mediului și societății.
Pe lângă sancțiuni, proiectul stabilește și obligații privind pregătirea profesională a autorităților implicate în combaterea infracțiunilor de mediu, precum și necesitatea unei cooperări inter-instituționale sporite. Este prevăzută și elaborarea unei strategii naționale pentru combaterea infracțiunilor împotriva mediului, alături de colectarea riguroasă a datelor statistice. Aceste măsuri complementare sunt esențiale pentru a asigura o aplicare eficientă a legii și pentru a identifica tendințele în criminalitatea de mediu.
Contextul european al acestei inițiative este crucial. Directiva (UE) 2024/1203 a fost adoptată ca răspuns la evaluările care au arătat că, la nivel european, numărul cauzelor de criminalitate de mediu investigate și soluționate este redus, iar sancțiunile existente nu sunt întotdeauna eficiente, proporționale și suficient de descurajatoare. România, ca stat membru, este obligată să transpună această directivă, aliniindu-și astfel legislația la standardele europene și contribuind la un efort comun de protejare a mediului. Prin această transpunere, România speră să descurajeze activitățile ilegale care aduc prejudicii ireparabile ecosistemelor și sănătății publice.
De ce contează
Această reformă legislativă este vitală pentru România, o țară care s-a confruntat constant cu probleme grave de mediu, de la defrișări ilegale la poluarea apelor și gestionarea deficitară a deșeurilor. Înăsprirea sancțiunilor și introducerea conceptului de ecocid trimite un semnal clar că statul român nu mai tolerează distrugerea mediului pentru profit. Pentru cetățeni, aceasta înseamnă o speranță sporită pentru un mediu mai curat și mai sănătos, iar pentru companii, o presiune crescută de a respecta normele de mediu, evitând practicile ilegale și dăunătoare. Protejarea ariilor naturale protejate va fi, de asemenea, întărită.
În concluzie, proiectul de lege inițiat de Ministerul Mediului reprezintă un pas fundamental în modernizarea legislației românești privind criminalitatea de mediu. Prin transpunerea Directivei europene 2024/1203 și prin introducerea unor sancțiuni mult mai severe, inclusiv pedepse cu închisoarea de până la 20 de ani, România își propune să combată mai eficient infracțiunile care afectează ecosistemele și sănătatea publică. Rămâne de văzut cum va evolua procesul legislativ și, ulterior, cum vor fi implementate și aplicate aceste noi prevederi de către autoritățile competente, pentru a asigura că „mafiile de mediu” nu vor mai putea opera nestingherite.
Un rol cheie îl va juca și pregătirea profesională a autorităților și cooperarea inter-instituțională, elemente esențiale pentru succesul acestei reforme.