Întârzieri la Autostrada Transilvania din cauza unor puncte critice
Deschiderea circulației pe tronsonul Chiribiș–Suplacu de Barcău al Autostrăzii A3, parte a Autostrăzii Transilvania, va fi amânată până la sfârșitul lunii septembrie sau chiar octombrie 2026, potrivit estimărilor Asociației Pro Infrastructură (API). Deși mare parte din cei 26,35 kilometri ai lotului are asfalt turnat și majoritatea structurilor suprabetonate, există puncte critice care împiedică respectarea termenului contractual inițial din iulie 2026.
Antreprenorul român Construcții Erbașu, responsabil de lucrări, se confruntă cu provocări majore în zona structurilor din apropierea lacului Suplacu de Barcău și în perimetrul satului Porț, situat la granița dintre județele Bihor și Sălaj. Conform unei postări API de luni, 13 iulie 2026, "fac excepție două structuri din apropierea lacului Suplacu de Barcău. Se adaugă zona cu numeroase ziduri de sprijin de lângă Porț. Acestea sunt punctele critice rămase în urmă". Aceste zone necesită lucrări suplimentare, care au generat decalajul față de planificarea inițială.
Contractul pentru acest tronson, cu o valoare de 884 milioane lei fără TVA și finanțat prin Programul Transport (PT), a fost semnat pe 24 noiembrie 2023. Acesta prevedea șase luni pentru proiectare și 18 luni pentru execuție. Însă, proiectul tehnic a fost aprobat cu întârziere, abia pe 19 decembrie 2024, iar ordinul de începere a lucrărilor a fost emis pe 20 ianuarie 2025. Astfel, termenul contractual actualizat pentru finalizare a devenit 20 iulie 2026. Chiar și în aceste condiții, constructorul ratează la limită acest termen, conform API.
"Așteptăm deschiderea circulației nu mai devreme de final de septembrie. Octombrie în scenariul mai pesimist. Oricum, va fi o întârziere mică față de iulie, termenul contractual asumat de antreprenorul Erbașu", a declarat un reprezentant al Asociației Pro Infrastructură. Această întârziere, deși minoră în comparație cu alte proiecte de infrastructură din România, subliniază persistența provocărilor în respectarea termenelor, chiar și în cazul unor antreprenori cu experiență.
Contextul general al Autostrăzii A3, cunoscută și sub numele de Autostrada Transilvania, este marcat de multiple întârzieri și schimbări de constructori de-a lungul anilor. Proiectul, inițiat în anii 2000, a fost conceput pentru a conecta Brașovul de Borș, la granița cu Ungaria, având o lungime totală de peste 400 de kilometri. Până în prezent, doar anumite segmente au fost finalizate și deschise traficului. Un exemplu notabil este secțiunea de 41 de kilometri dintre Câmpia Turzii și Gilău, deschisă în 2010, sau secțiunile din jurul Bucureștiului.
Pe de altă parte, Asociația Pro Infrastructură a adus o veste pozitivă legată de un tronson adiacent. Duminică, 12 iulie 2026, API a anunțat că lotul Biharia–Chiribiș (28,55 km), aflat integral în județul Bihor, ar putea fi "marea surpriză din decembrie 2026". Lucrările, executate de asocierea Precon Transilvania și Citadina 98, înregistrează o mobilizare "foarte bună", existând "șanse reale ca antreprenorul să reușească să dea în trafic lotul în decembrie, mult înainte de termenul contractual, mai 2027, fără extensii de timp și giumbușlucuri birocratice". Această evoluție contrastează cu situația de pe tronsonul Chiribiș–Suplacu de Barcău și arată că performanța constructorilor poate varia semnificativ.
În ceea ce privește conectivitatea regională, reprezentanții API estimează că, dacă ritmul de lucru se menține și constructorii își respectă termenele, până la sfârșitul anului 2026 s-ar putea circula pe Autostrada A3 de la granița cu Ungaria până la Cluj-Napoca și mai departe spre Târgu Mureș. Excepție face sectorul de aproximativ 40 de kilometri dintre Nușfalău și Poarta Sălajului, unde este prevăzut cel mai lung tunel rutier din România, un proiect de mare anvergură care necesită un timp considerabil de execuție și care, de altfel, a generat și cele mai mari întârzieri istorice ale întregului proiect A3.
Această perspectivă este crucială pentru dezvoltarea economică a Transilvaniei, facilitând transportul de mărfuri și persoane, reducând timpii de deplasare și sporind siguranța rutieră. Comparativ cu media europeană, România se situează încă mult în urma statelor membre UE în ceea ce privește densitatea rețelei de autostrăzi. Potrivit Eurostat, în 2023, România avea o densitate de autostrăzi de aproximativ 10 km la 1.000 km², mult sub media UE de peste 30 km la 1.000 km², subliniind urgența finalizării proiectelor majore de infrastructură.
De ce contează
Finalizarea tronsonului Chiribiș–Suplacu de Barcău și, ulterior, a legăturii complete de la granița cu Ungaria până la Cluj-Napoca, reprezintă un pas esențial pentru fluidizarea traficului în vestul României și pentru integrarea economică regională. Deschiderea acestor segmente va reduce semnificativ timpii de parcurs pentru transportatori și navetiști, va crește atractivitatea investițiilor în zonă și va ameliora condițiile de siguranță rutieră pe drumurile naționale aglomerate. Fiecare kilometru de autostradă funcțională contribuie la dezvoltarea economică și la creșterea calității vieții cetățenilor, conectând mai eficient centrele urbane și facilitând accesul la piețele europene.
Viitorul imediat al Autostrăzii A3 depinde acum de respectarea noilor termene anunțate și de o mobilizare constantă a constructorilor pe șantierele rămase. Deși deschiderea lotului Chiribiș–Suplacu de Barcău este amânată cu câteva luni, progresul pe tronsonul Biharia–Chiribiș oferă speranțe pentru o accelerare a lucrărilor în regiune. Rămâne de văzut dacă autoritățile, prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), vor reuși să mențină ritmul și să evite noi întârzieri, în special pe segmentele complexe care includ tuneluri și viaducte.
Monitorizarea continuă de către organizații precum Pro Infrastructură va fi crucială pentru transparentizarea procesului și pentru asigurarea respectării angajamentelor luate față de contribuabili.