Primarul Craiovei neagă acuzațiile de milioane de euro
Lia Olguța Vasilescu, primarul PSD al Craiovei și o figură influentă în partid, a anunțat că va depune o acțiune în instanță împotriva unui site de știri care a publicat acuzații privind afaceri nedeclarate cu criptomonede, în valoare de milioane de euro, derulate împreună cu soțul său, Claudiu Manda. Reacția sa, exprimată pe Facebook, vine în urma unei campanii pe care o consideră „furibundă” și bazată pe „minciuni gogonate”.
„Am formulat o acțiune în instanță, pe care o depun mâine, împotriva unui individ care controlează o rețea întreagă de site-uri și conturi de Facebook și Tiktok și care, de câteva săptămâni, a declanșat o campanie furibundă contra mea și a familiei mele. Fără vreo dovadă, cât de mică, aruncă în spațiul public minciuni atât de gogonate, încât nu poți să nu te întrebi ce sau cine se ascunde în spatele acestui tăvălug de inepții”, a declarat Vasilescu. Aceasta a subliniat că acuzațiile amestecă bănci cu care nu a avut legături, sume exorbitante în numerar sau criptomonede și chiar numele magnatului Telegram, despre a cărui existență susține că nu știa până la apariția articolelor.
Acuzațiile au fost publicate de site-ul Anchetatorii, care, în două articole, susține că între ianuarie 2024 și iulie 2026, cuplul Manda-Vasilescu ar fi derulat zeci de tranzacții cu criptomonede, cu o valoare inițială de aproximativ 2,4 milioane de euro. Site-ul a prezentat capturi de ecran despre presupuse tranzacții cripto și estimează că portofoliul total ar fi atins, în iulie 2026, aproximativ 3,1 milioane de dolari pentru Claudiu Manda și 1,9 milioane de dolari pentru Emanuel Bănică, un dezvoltator imobiliar din Craiova. Conform sursei citate, o companie paravan, „EuroAgri Holdings LTD”, înregistrată în jurisdicția opacă a insulelor Seychelles, ar fi fost utilizată pentru aceste afaceri.
Site-ul Anchetatorii afirmă că „auditori independenți și analiști blockchain au reușit o performanță tehnică remarcabilă, confirmând identitatea beneficiarilor reali prin corelarea milimetrică a amprentelor de timp ale tranzacțiilor digitale cu înregistrările publice ale zborurilor și călătoriilor internaționale efectuate de soții Manda-Vasilescu”. Această metodă de investigație, bazată pe analiza datelor blockchain și a informațiilor publice, reprezintă o abordare tot mai frecventă în jurnalismul de investigație modern, unde transparența tranzacțiilor digitale este adesea contrabalansată de anonimitatea aparentă a deținătorilor.
Lia Olguța Vasilescu a respins ferm aceste afirmații, menționând că speră ca băncile implicate, ale căror nume nu au fost specificate în declarația sa publică, „vor reacționa pentru a-și apăra reputația”. De asemenea, a negat orice implicare a unei doamne din primărie, despre care articolele sugerau că ar fi implicată în afaceri necurate la urbanism, deși nu a lucrat niciodată în acel departament sau ca șefă de achiziții. Aceasta a sugerat că și persoana respectivă ar trebui să acționeze în instanță. Transparența averilor demnitarilor publici este reglementată în România prin legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, care impune declararea tuturor bunurilor și veniturilor, inclusiv a activelor digitale. Nedeclararea acestora poate atrage sancțiuni penale.
Contextul acestor acuzații este amplificat de declarațiile anterioare ale unor figuri politice. Un primar PSD de la Buzău, al cărui nume nu a fost specificat în detaliu în surse, ar fi sugerat anterior că Lia Olguța Vasilescu ar controla PSD-ul, exercitând o influență toxică la nivel național, care ar duce țara spre faliment din cauza datoriilor imense create. Această perspectivă, deși nu este direct legată de acuzațiile privind criptomonedele, contribuie la o imagine publică complexă și la un climat de suspiciune în jurul activității politice și financiare a primarului Craiovei. În 2023, România a înregistrat un deficit bugetar de 5,69% din PIB, potrivit datelor Eurostat, indicând o presiune continuă asupra finanțelor publice.
Discrepanța dintre afirmațiile site-ului Anchetatorii, care prezintă dovezi tehnice și cronologice, și negarea categorică a Liei Olguța Vasilescu, care invocă o campanie de denigrare, subliniază dificultatea verificării tranzacțiilor cu criptomonede, care, deși înregistrate pe blockchain, pot fi asociate cu identități anonime sau pseudonime. Această situație ridică întrebări esențiale despre responsabilitatea jurnaliștilor de investigație în prezentarea dovezilor, dar și despre necesitatea unei reglementări mai clare a activelor digitale și a declarării acestora de către persoanele publice, pentru a asigura integritatea și încrederea publicului în instituțiile statului.
De ce contează
Acest caz este relevant nu doar pentru implicațiile sale legale și politice, ci și pentru că scoate în evidență provocările aduse de era digitală în ceea ce privește transparența și integritatea publică. Acuzațiile de afaceri nedeclarate cu criptomonede, dacă se dovedesc fondate, ar putea submina încrederea publicului în instituțiile statului și în clasa politică. Mai mult, ele subliniază o lacună legislativă potențială în monitorizarea averilor demnitarilor, în contextul în care activele digitale devin tot mai răspândite. Rezultatul acestei dispute judiciare ar putea crea un precedent important pentru modul în care sunt investigate și gestionate astfel de cazuri în România.
Următoarele etape ale acestui scandal vor include depunerea oficială a plângerii în instanță de către Lia Olguța Vasilescu și, probabil, solicitarea de dovezi suplimentare din partea site-ului Anchetatorii. Procesul judiciar va trebui să stabilească veridicitatea acuzațiilor și a dovezilor prezentate, precum și legitimitatea apărării primarului. De asemenea, este posibil ca instituțiile statului cu atribuții în verificarea averilor, cum ar fi Agenția Națională de Integritate (ANI), să se autosesizeze sau să fie sesizate pentru a investiga aceste acuzații.
Dezvoltarea cadrului legislativ privind declararea și monitorizarea criptomonedelor pentru funcționarii publici rămâne o întrebare deschisă, având în vedere ritmul rapid de evoluție a pieței activelor digitale și necesitatea de a alinia legislația românească la standardele europene.