Egiptul mizează pe arheologie pentru turism
O misiune arheologică olandeză a Universității Leiden a făcut o descoperire importantă în necropola tebană din regiunea Gourna, Luxor: un mormânt vechi de 3.000 de ani, aparținând unui bărbat numit Paser. Anunțul a fost făcut de Ministerul Turismului și Antichităților din Egipt, potrivit informațiilor transmise de AFP. Această descoperire, datând din perioada ramessidă (dinastiile a XIX-a și a XX-a), este considerată crucială de către experți pentru înțelegerea Noului Regat egiptean, care a durat între 1570 și 1069 î.Hr.
Mormântul, situat la vest de un loc de înmormântare deja cunoscut, respectă structura tradițională a mormintelor private tebane din Noul Regat. Aceasta include o curte deschisă care duce la o capelă săpată în stâncă, având forma unui „T” inversat, și camere funerare sculptate la parter. Potrivit surselor citate de HotNews, stilul artistic distinctiv al inscripțiilor a permis datarea precisă a mormântului.
Echipa de arheologi a descoperit mai multe elemente arhitecturale extrem de bine conservate în curte. Printre acestea se numără o bancă din cărămidă de lut, concepută pentru a susține o stelă funerară, și o scară cu balustrade care conducea la intrare. În interiorul mormântului, inscripțiile îl înfățișează pe Paser venerând diverse zeități în altare și, de asemenea, stând alături de soția sa în fața unei mese de ofrande, conform detaliilor furnizate de Digi24. Misiunea arheologică își continuă activitatea de documentare și cercetare pentru a identifica cu exactitate cine a fost Paser și pentru a aprofunda cunoștințele despre contextul istoric și arheologic al epocii.
Această descoperire nu este doar un eveniment științific major, ci și o parte a strategiei Egiptului de a-și revitaliza industria turistică. Turismul, o sursă vitală de valută străină pentru țară, a fost puternic afectat de instabilitatea regională și de pandemia de COVID-19. Prin promovarea constantă a noilor descoperiri arheologice, autoritățile egiptene speră să atragă un număr mai mare de vizitatori internaționali. Ministrul Turismului și Antichităților, Ahmed Issa, a declarat în repetate rânduri că „patrimoniul nostru antic este cel mai mare atu al nostru în atragerea turiștilor și în consolidarea economiei naționale”.
Contextul arheologic al Egiptului este unul dintre cele mai bogate din lume. Conform datelor Ministerului Turismului și Antichităților din 2023, numărul siturilor arheologice înregistrate depășește 1.500, cu noi descoperiri făcute anual. Spre exemplu, în 2022, au fost anunțate peste 50 de descoperiri semnificative, inclusiv sarcofage intacte și orașe antice. Comparativ, România, deși are un patrimoniu arheologic important, concentrat în special pe vestigiile dacice și romane, nu are o strategie la fel de agresivă de promovare internațională a descoperirilor, conform experților de la Institutul Național al Patrimoniului. Această abordare egipteană de a lega arheologia direct de turism este un model studiat de multe țări cu potențial similar.
Deși mormântul lui Paser oferă o perspectivă valoroasă asupra vieții cotidiene și a credințelor religioase din Noul Regat, unii critici, precum Dr. Zahi Hawass, fost ministru al Antichităților, au subliniat că, în ciuda numărului mare de descoperiri, este esențial să se asigure și conservarea pe termen lung a acestor situri. Există preocupări legate de impactul turismului de masă asupra fragilității structurilor antice. Cu toate acestea, guvernul egiptean susține că investițiile în infrastructura turistică, cum ar fi Marele Muzeu Egiptean, care a costat peste 1 miliard de dolari și a fost parțial deschis în 2021, demonstrează angajamentul față de protejarea și valorificarea patrimoniului.
De ce contează
Descoperirea mormântului lui Paser este importantă nu doar pentru că adaugă noi piese la puzzle-ul istoriei Egiptului Antic, ci și pentru impactul său economic direct. Într-o țară unde turismul contribuie cu aproximativ 12% la PIB și asigură locuri de muncă pentru milioane de oameni, fiecare nouă atracție arheologică are potențialul de a genera venituri semnificative. Această strategie de a utiliza patrimoniul cultural ca motor de dezvoltare economică este crucială pentru stabilitatea financiară a Egiptului și pentru integrarea sa în circuitul turistic global, oferind o perspectivă unică asupra unei civilizații milenare.
Pe măsură ce echipa de la Universitatea Leiden își continuă cercetările, se așteaptă noi detalii despre identitatea lui Paser și rolul său în societatea ramessidă. Aceste informații ar putea oferi o imagine mai clară asupra ierarhiei sociale și a practicilor funerare din acea perioadă. De asemenea, succesul acestei strategii de promovare a descoperirilor arheologice ar putea influența alte țări cu un patrimoniu cultural bogat să adopte modele similare.
Rămâne de văzut cum va echilibra Egiptul necesitatea de a atrage turiști cu imperativul de a proteja aceste situri fragile pentru generațiile viitoare, un echilibru delicat, dar esențial.