Primarul Craiovei acuză o campanie de denigrare
Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, a anunțat, duminică, 12 iulie 2026, că va depune o plângere în instanță împotriva unui individ pe care îl acuză că ar coordona o rețea de site-uri și conturi de social media, lansând o campanie de denigrare la adresa sa și a familiei sale. Edilul a făcut publică această decizie printr-un mesaj amplu postat pe pagina sa de Facebook, subliniind că acuzațiile aduse sunt „minciuni atât de gogonate” și că nu există nicio dovadă care să le susțină.
„Am formulat o acțiune în instanță, pe care o depun mâine, împotriva unui individ care controlează o rețea întreagă de site-uri și conturi de Facebook și Tiktok și care, de câteva săptămâni, a declanșat o campanie furibundă contra mea și a familiei mele. Fără vreo dovadă, cât de mică, aruncă în spațiul public minciuni atât de gogonate, încât nu poți să nu te întrebi ce sau cine se ascunde în spatele acestui tăvălug de inepții”, a declarat Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, exprimându-și indignarea față de amploarea și natura atacurilor.
Potrivit declarațiilor primarului, materialele denigratoare includ referințe la bănci cu care nu a avut niciodată legături, sume exorbitante transferate cash sau în criptomonede, și chiar acuzații privind transmiterea de bani către magnatul Telegram prin paradisuri fiscale. „Sunt amestecate bănci cu care nu am avut vreodată nicio legătură și care sper că vor reacționa pentru a-și apăra reputația, sume exorbitante cash sau în crypto monede și chiar magnatul de la Telegram, despre a cărui existență nici nu știam până să aflu de la mincinosul respectiv că îi transmit bani prin paradisuri fiscale ca să îl îmbogățesc. Eu pe el”, a detaliat Vasilescu, contestând ferm veridicitatea acestor informații.
Această situație nu este singulară în peisajul politic românesc, unde campaniile de denigrare online au devenit un fenomen tot mai răspândit, mai ales în preajma alegerilor sau în perioade de tensiune politică. Conform unui studiu din 2023 realizat de ActiveWatch, aproximativ 40% dintre politicienii români au fost ținta unor campanii de dezinformare online în ultimii doi ani, o creștere semnificativă față de 25% în 2020. Aceste campanii utilizează adesea conturi false, site-uri anonime și platforme de social media pentru a amplifica mesaje negative, afectând imaginea publică și integritatea persoanelor vizate.
Lia Olguța Vasilescu a menționat, de asemenea, acuzații nefondate la adresa unei angajate din primărie, despre care se afirmă că ar fi implicată în „afaceri necurate” la urbanism, deși aceasta nu a lucrat niciodată în acel departament și nu a deținut funcția de șefă la achiziții. „Aflu că o doamnă din primărie, care nu a fost vreodată și nu e șefă la achiziții, face nu știu ce alte afaceri necurate la... urbanism. Nici acolo nu a lucrat măcar vreo zi, dar poate adevărul să strice asemenea compuneri școlare SF? Sper să îl dea și ea în judecată!”, a adăugat primarul, sugerând că și angajata respectivă ar putea apela la justiție.
Incidente similare au fost raportate și de alți oficiali publici din România. De exemplu, în 2024, un fost ministru a intentat un proces împotriva unui site de știri anonim pentru defăimare, obținând ulterior despăgubiri, un caz ce a subliniat dificultatea identificării surselor în mediul online. Legislația europeană, prin Directiva e-Commerce 2000/31/CE și ulterior prin Digital Services Act (DSA) intrat în vigoare complet în 2024, încearcă să reglementeze responsabilitatea platformelor online și să ofere mecanisme pentru combaterea dezinformării și a conținutului ilegal, însă implementarea este adesea complexă și anevoioasă.
„P. S. Știe cineva cine e Bilal sau ce fumează?”, a încheiat ironic primarul Craiovei, subliniind caracterul absurd al unora dintre acuzații și sugerând o lipsă totală de contact cu realitatea din partea autorului campaniei de denigrare. Această reacție publică, urmată de o acțiune în justiție, reflectă o tendință crescândă a oficialilor de a combate activ dezinformarea și atacurile la reputație prin mijloace legale, în contextul proliferării conținutului falsificat pe internet.
De ce contează
Această acțiune în justiție este importantă nu doar pentru Lia Olguța Vasilescu, ci și pentru precedentul pe care îl poate crea în lupta împotriva dezinformării online. Într-o eră digitală unde știrile false și campaniile de denigrare pot influența semnificativ percepția publică și pot submina încrederea în instituții, demersurile legale devin esențiale. Ele pot descuraja atacurile similare și pot forța platformele online să își asume o responsabilitate mai mare în moderarea conținutului. Pentru cetățeni, este un semnal că informațiile trebuie verificate cu atenție, iar sursele anonime trebuie tratate cu scepticism, contribuind la o mai bună igienă informațională în spațiul public.
Următorul pas în acest caz va fi depunerea oficială a plângerii în instanță, după care va urma un proces de identificare a individului sau a grupului din spatele rețelei de site-uri și conturi. Dificultatea principală în astfel de cazuri este adesea anonimatul online, care permite autorilor să opereze fără a fi trași la răspundere imediat. Rămâne de văzut dacă autoritățile judiciare vor reuși să identifice sursa acestor acuzații și să stabilească responsabilitatea. Rezultatul acestui proces ar putea influența modul în care politicienii și persoanele publice din România abordează campaniile de denigrare online în viitor, fie prin întărirea legislației, fie prin dezvoltarea unor mecanisme mai eficiente de combatere a dezinformării.
De asemenea, cazurile de acest gen pot contribui la o mai bună înțelegere a rolului și responsabilităților platformelor de social media în asigurarea unui spațiu public echilibrat și lipsit de dezinformare.