Critici dure la adresa reformei din sănătate
Alexandru Rogobete, fost ministru al Sănătății și actual deputat, a lansat un avertisment ferm privind impactul noii legi a salarizării asupra sistemului medical românesc, declarând că nu va vota nicio măsură care ar reduce veniturile personalului medical. Potrivit declarațiilor sale, aceste decizii ar putea declanșa un nou val de plecări ale medicilor din țară, un fenomen cu costuri semnificative pentru România în trecut.
Critica sa vine în contextul discuțiilor intense legate de adoptarea legii salarizării, despre care se afirmă că, în forma propusă, ar putea duce la pierderea a 700 de milioane de euro fonduri europene dacă nu este aprobată. "Ni se spune că, dacă Legea salarizării nu este adoptată în forma propusă, România riscă să piardă 700 de milioane de euro. Este un risc real și nimeni nu îl contestă. Dar ceea ce nu ni se spune este ce urmează după," a subliniat Rogobete, conform ambelor surse analizate. El acuză actuala abordare drept "oportunism politic de moment" și nu o reformă autentică, subliniind că reducerea veniturilor personalului medical nu este o soluție pentru construirea unui stat puternic.
La începutul anului 2026, Alexandru Rogobete s-a opus ferm ideii de a reduce cu 10% veniturile personalului medical, avertizând că o astfel de măsură este o greșeală. "Am spus atunci că este o greșeală și spun același lucru și astăzi. Din păcate, văd că nu v-ați oprit. Mergeți mai departe pe același drum „reformist”", a declarat el, conform relatărilor din presă. Această poziție constantă subliniază preocuparea sa profundă pentru stabilitatea și atractivitatea profesiilor medicale în România.
Exodul medicilor reprezintă o problemă cronică pentru sistemul de sănătate românesc. Conform datelor Colegiului Medicilor din România (CMR), între 2007 și 2015, peste 14.000 de medici au părăsit țara în căutarea unor condiții de muncă și salarii mai bune în statele membre ale Uniunii Europene, cum ar fi Germania, Marea Britanie sau Franța. Acest număr a reprezentat aproximativ 25% din totalul medicilor activi la acea dată. Deși eforturile din ultimii ani au reușit să încetinească acest fenomen, cu o ușoară creștere a numărului de medici care aleg să rămână sau să revină în țară după 2018, o reducere a veniturilor ar putea anula progresele obținute.
Alexandru Rogobete a explicat că "reforma nu înseamnă să reduci veniturile medicilor, asistentelor, infirmierilor, farmaciștilor, chimiștilor, fiziokinetoterapeuților și ale tuturor celor care țin spitalele în funcțiune. Reforma nu înseamnă să descurajezi oamenii care salvează vieți." Această perspectivă contrastează cu argumentul guvernamental, care, deși nu este detaliat în sursele citate, adesea invocă necesitatea echilibrării bugetare și a eficientizării cheltuielilor publice ca justificare pentru măsurile de austeritate.
Impactul local al unei astfel de măsuri ar fi devastator, în special în județele defavorizate și în mediul rural, unde accesul la servicii medicale este deja precar. De exemplu, în județe precum Teleorman sau Botoșani, numărul de medici la mia de locuitori este semnificativ sub media națională, care, la rândul ei, este sub media Uniunii Europene. Conform Eurostat, în 2022, România înregistra aproximativ 3,2 medici la 1.000 de locuitori, comparativ cu media UE de 3,9. O nouă plecare a personalului medical ar adânci și mai mult aceste discrepanțe, lăsând comunități întregi fără acces la îngrijiri esențiale.
Alexandru Rogobete a acuzat că termenul de "reformă" este folosit abuziv pentru a crea impresia de acțiune, când, în realitate, este vorba de "ipocrizie și oportunism politic de moment." El a reiterat angajamentul său de a nu susține o lege care "slăbește sistemul de sănătate și pune în pericol viitorul lui." Fostul ministru a concluzionat cu o întrebare retorică: "Chiar vreți să distrugeți sistemul de sănătate al României? O țară nu se salvează tăind din cei care, în fiecare zi, salvează vieți."
De ce contează
Această dezbatere privind legea salarizării personalului medical este crucială pentru viitorul sistemului de sănătate românesc. Reducerea veniturilor ar putea descuraja tinerii să urmeze o carieră medicală și ar accelera plecarea specialiștilor experimentați, lăsând spitalele și clinicile fără personal esențial. Pe termen lung, acest lucru ar duce la o deteriorare a calității serviciilor medicale, la creșterea listelor de așteptare și la un acces și mai dificil la tratament, afectând direct sănătatea și bunăstarea fiecărui cetățean român. Stabilitatea financiară a medicilor este un pilon al unui sistem de sănătate funcțional.
În absența unor clarificări suplimentare din partea guvernului privind modalitatea de implementare a legii salarizării fără a afecta veniturile nete ale personalului medical, rămâne de văzut dacă avertismentele lui Alexandru Rogobete vor fi luate în considerare. Discuțiile în Parlamentul României vor fi decisive, iar votul deputaților va influența direct atractivitatea profesiei medicale.
Rămâne deschisă și întrebarea despre cum va gestiona România riscul pierderii celor 700 de milioane de euro, dacă legea nu este adoptată în forma solicitată de Comisia Europeană, fără a recurge la măsuri care ar compromite sistemul de sănătate pe termen lung.