Apel la cooperare franco-română strategică
Premierul interimar al României, Ilie Bolojan, a declarat marți, 14 iulie 2026, la recepția organizată cu ocazia Zilei Naționale a Republicii Franceze, că Europa trebuie să ia decizii importante, impulsionând investițiile în securitate și consolidarea economiilor, în contextul războiului de la granițele sale. „Avem un război la granițele noastre, trebuie să investim mai mult în securitate și în același timp să ne întărim economiile și să rămânem competitivi”, a subliniat Bolojan, conform Agerpres și Digi24, evidențiind necesitatea intensificării cooperării bilaterale franco-române în domenii cheie precum apărarea, energia, tehnologia și producția cu valoare adăugată. Declarațiile au fost făcute la Ambasada Franței la București, unde premierul a elogiat relațiile istorice și actuale dintre cele două națiuni.
Bolojan a evocat în discursul său, așa cum a relatat Digi24, legăturile profunde dintre România și Franța, amintind sprijinul acordat de Franța pentru formarea statului român modern. El a subliniat că în 2026 se împlinesc 100 de ani de la semnarea Tratatului de prietenie franco-român, însă rădăcinile relației sunt mult mai vechi. „O bună parte din generația care a construit România modernă s-a format în Franța. Mulți tineri români au studiat la Paris și s-au întors acasă. Au adus cu ei idei, modele de organizare și o anumită viziune despre cum trebuie să arate un stat modern. Influența franceză se vede și astăzi în cultura noastră, în educație și în instituții”, a afirmat premierul interimar, subliniind rolul Franței în modelarea elitelor românești.
Un aspect central al discursului a fost prezența militară franceză în România. Bolojan a trasat o paralelă istorică între contribuția Misiunii Militare Franceze, condusă de generalul Henri Mathias Berthelot, la reorganizarea Armatei Române în Primul Război Mondial și rolul actual al Franței în securitatea regională. „Astăzi avem, din nou, militari francezi în România, întrucât Franța conduce Grupul de luptă multinațional al NATO și are în țara noastră un contingent important de militari și de tehnică militară”, a declarat Bolojan, mulțumind militarilor francezi pentru contribuția lor la apărarea României și a securității regiunii. În replică, România demonstrează, de asemenea, solidaritate, prin detașarea a 80 de pompieri români în Franța, unde, alături de colegii francezi, lucrează pentru prevenirea și combaterea incendiilor de pădure, un exemplu concret de cooperare bilaterală, potrivit Digi24 și Agerpres.
Cooperarea economică a reprezentat un pilon important al mesajului lui Bolojan. El a evidențiat că Franța este unul dintre principalii investitori în România, cu investiții care depășesc 12 miliarde de euro și peste 11.000 de companii franceze înregistrate în țară, conform tuturor surselor. Aceste companii, prezente în sectoare vitale precum industria auto, energie, agricultură, apărare, sector bancar, sănătate și digitalizare, contribuie la crearea de locuri de muncă, transfer de tehnologie și dezvoltarea furnizorilor locali. „Ne dorim mai multe investiții franceze în România, mai ales în domeniile în care putem să construim pe termen lung: energie, industria de apărare, tehnologie și producția cu valoare adăugată”, a adăugat Bolojan, indicând o direcție strategică pentru viitoarele parteneriate economice.
Discursul a abordat și dimensiunea umană a relațiilor franco-române, evidențiind importanța comunităților din cele două state. Bolojan a mulțumit autorităților franceze pentru sprijinul acordat integrării comunității românești din Franța, formată din studenți, medici, cercetători și muncitori din diverse domenii. De asemenea, el a recunoscut și comunitatea franceză activă din România, menționând echipele mixte, români și francezi, care lucrează împreună în companiile franceze de pe teritoriul românesc. Această interacțiune umană, culturală și universitară solidifică legăturile dintre cele două țări, depășind simpla cooperare politică sau economică, aducând o valoare adăugată prin schimbul de experiențe și valori.
În contextul geopolitic actual, apelul lui Bolojan la o Europă mai puternică și mai unită este deosebit de pertinent. Războiul din Ucraina a reconfigurat prioritățile strategice ale Uniunii Europene, impunând o regândire a capacităților de apărare și a rezilienței economice. Datele Eurostat din 2025 indică o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru apărare în statele membre UE, cu o medie de 2.2% din PIB, față de 1.5% în 2021, însă este necesară o coordonare sporită pentru a eficientiza aceste investiții. Franța, ca putere militară și economică în cadrul UE, joacă un rol crucial în acest efort, iar parteneriatul cu România, membră NATO și UE, este esențial pentru stabilitatea flancului estic. Inițiativele comune în domeniul energiei, cum ar fi dezvoltarea energiei nucleare civile sau a surselor regenerabile, pot contribui la reducerea dependenței energetice și la asigurarea securității pe termen lung a ambelor națiuni și a Uniunii Europene în ansamblul său.
De ce contează
Declarațiile premierului interimar Ilie Bolojan subliniază urgența unei abordări strategice și consolidate la nivel european, în special în ceea ce privește securitatea și competitivitatea economică. Pentru cetățenii români, aceste apeluri la investiții în apărare și sectoare strategice înseamnă o securitate sporită într-un context regional volatil și, potențial, crearea de noi locuri de muncă și dezvoltare economică prin atragerea de investiții franceze în tehnologie și producție cu valoare adăugată. Parteneriatul solid cu Franța, o putere europeană majoră, oferă României o platformă importantă pentru a-și susține interesele și a contribui activ la consolidarea Uniunii Europene în fața provocărilor globale.
În încheierea discursului său, Ilie Bolojan a pledat pentru dezvoltarea unor noi proiecte bilaterale, bazate pe încrederea și relația solidă deja existente între România și Franța. „România și Franța au multe lucruri pe care le pot face împreună, de la apărare și energie până la industrie și tehnologie. Avem o relație solidă și încredere unii în ceilalți. Cred că în anii următori trebuie să folosim această bază pentru a dezvolta mai multe proiecte”, a conchis premierul interimar, într-o notă optimistă și proactivă. Acest angajament comun, într-o perioadă marcată de incertitudini geopolitice și economice, deschide calea către o colaborare aprofundată, care ar putea poziționa cele două țări ca piloni ai unei Europe mai reziliente și mai prospere.
Întrebarea rămâne cum vor fi transpuse aceste intenții în acțiuni concrete și ce mecanisme noi vor fi create pentru a susține viziunea unei Europe unite și puternice.