Decizie în primă instanță privind transparența cheltuielilor publice
Tribunalul București a decis, la data de 9 iulie 2026, că Guvernul României, reprezentat de Secretariatul General al Guvernului (SGG), trebuie să desecretizeze informațiile referitoare la valoarea ajutoarelor militare acordate Ucrainei începând cu anul 2020. Decizia vine în urma unui proces intentat de Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), care a solicitat aceste date în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. „Sunt bani publici, cetățenii trebuie să știe”, a declarat un reprezentant al APADOR-CH, subliniind importanța transparenței cheltuielilor guvernamentale, mai ales în contextul eforturilor bugetare cerute cetățenilor români.
Potrivit comunicatului APADOR-CH, Hotărârea nr. 7360/2026 a Tribunalului București a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de SGG și a admis integral cererea asociației, obligând Guvernul să comunice informațiile solicitate încă din 9 septembrie 2025. Cererea inițială a vizat valoarea ajutoarelor militare, însă Ministerul Apărării Naționale (MApN) a răspuns că aceste informații ar fi clasificate, regăsindu-se în hotărâri de Guvern (HG) „nedestinate publicului”. În replică, APADOR-CH a solicitat numărul și data fiecărei hotărâri de Guvern prin care au fost aprobate ajutoare militare către Ucraina, din 2020 până în prezent, precum și detalii despre clasificarea acestora, conform Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate. Asociația nu a cerut conținutul hotărârilor sau detalii operative, ci doar informații minimale privind existența și regimul juridic al actelor.
La 17 septembrie 2025, SGG a refuzat cererea, invocând art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001, fără a demonstra însă că informațiile fuseseră „efectiv clasificate” conform Legii nr. 182/2002. APADOR-CH a argumentat în instanță că simpla invocare a faptului că o informație „ține de apărarea națională” nu este suficientă, legea impunând demonstrarea clasificării printr-un act concret și cu respectarea procedurii legale. Reprezentanții asociației consideră că simpla existență a unei hotărâri și numărul acesteia „nu pot fi considerate informații secrete”, calificând practica de a ascunde numărul unui act normativ drept „absurdă și abuzivă”, deși nu singulară.
Acest litigiu nu este o premieră pentru APADOR-CH în relația cu SGG sau cu actualul premier, Ilie Bolojan. În 2002, asociația a mai câștigat un proces împotriva SGG pentru desecretizarea stenogramelor ședințelor de guvern, instituție condusă la acea vreme tot de Ilie Bolojan. În octombrie 2025, APADOR-CH a chemat în judecată Guvernul, cerând instanței să-l oblige să comunice informațiile solicitate. O situație paradoxală a apărut când, la scurt timp după deschiderea procesului, premierul Ilie Bolojan a declarat public că va face publice informațiile cerute de APADOR-CH, în timp ce, în instanță, reprezentanții SGG au susținut „exact contrariul”.
Argumentele SGG în instanță, respinse de Tribunal, includeau lipsa de interes a APADOR-CH de a cunoaște numărul și data hotărârilor, ideea că simpla cunoaștere a acestor date ar periclita „valori importante” nespecificate, că cererea „nu ar avea obiect” și chiar că Guvernul, fiind „un organism colegial”, nu ar putea fi dat în judecată. Instanța a respins aceste „non-argumente”, confirmând dreptul cetățenilor de a afla informații minimale, precum numărul și data unui act normativ, un drept ce nu poate fi blocat prin invocarea nejustificată a secretului.
APADOR-CH subliniază că, într-o „democrație normală”, ar fi „firesc” ca cetățenii să știe cu cât ajută România Ucraina, un lucru pe care contribuabilii din alte state europene îl pot afla fără complicații. De exemplu, țări precum Germania sau Suedia publică rapoarte detaliate despre ajutoarele acordate, oferind o transparență mult mai mare. În România, însă, obținerea acestor informații a necesitat un an de solicitări, refuzuri și, în cele din urmă, un proces în instanță, purtat nu pentru valoarea ajutoarelor, ci doar pentru numărul și data unor hotărâri de Guvern. Chiar și după această victorie, valoarea reală a ajutoarelor acordate Ucrainei rămâne necunoscută. Asociația menționează că stabilirea exactă a numărului și datei fiecărei hotărâri este doar „primul pas pentru obținerea de date oficiale privind banii publici cheltuiți în acest scop”.
Până în prezent, publicul a avut acces doar la „scurgeri” sau „scăpări” de afirmații parțiale și contradictorii venite din partea unor politicieni, care mai mult confuzează decât lămuresc. Pe baza identificării hotărârilor, APADOR-CH va putea cere informații despre valoarea exactă a ajutoarelor prevăzute în acestea. În caz de refuz, va fi necesară o nouă acțiune în instanță, ceea ce ar putea prelungi procesul cu luni sau chiar ani. Această situație evidențiază o deficiență a Legii nr. 544/2001, care nu prevede „sancțiuni distincte și descurajante” aplicabile de către instanță celor care încalcă legea accesului la informații, permițând autorităților să încalce legea fără consecințe imediate.
De ce contează
Această decizie a Tribunalului București este crucială pentru consolidarea transparenței guvernamentale în România. Într-o perioadă în care cetățenilor li se cer eforturi bugetare și măsuri de austeritate, accesul la informații despre modul în care sunt cheltuiți banii publici devine esențial. Secretomania instituțională, așa cum a subliniat APADOR-CH, nu protejează securitatea națională, ci alimentează neîncrederea publicului și narativele conspiraționiste. Transparența în privința ajutoarelor acordate Ucrainei ar putea contribui la o mai bună înțelegere a rolului României în contextul conflictului regional și la o responsabilizare sporită a decidenților politici.
Hotărârea Tribunalului București, pronunțată în ședința din 9 iulie 2026, poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. APADOR-CH a anunțat că va continua să monitorizeze modul în care autoritățile publice respectă dreptul la informație, garantat de Legea nr. 544/2001. Rămâne de văzut dacă Guvernul va respecta decizia instanței sau va alege să o conteste, prelungind astfel demersul pentru aflarea unor informații pe care asociația le consideră fundamentale pentru o democrație funcțională.
Indiferent de calea aleasă, drumul spre o transparență completă privind ajutoarele militare acordate Ucrainei pare a fi încă lung și anevoios, necesitând perseverență din partea societății civile.